Revista >> Mai 2025 [Nr. 273] >> Cover Story

Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, traditie și inovatie in invatamantul superior romanesc

Alexandru Batali

21 Mai 2025

Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) s-a afirmat în ultimul deceniu drept una dintre cele mai dinamice instituţii de învăţământ superior din România la nivelul programelor de studii. Împreună cu prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul USV, evidenţiem momentele semnificative din acest parcurs notabil şi detaliem elementele cheie ale unei noi arhitecturi educaționale, definitorii pentru o universitate europeană. Aceasta se distinge printr-o strategie ambițioasă, prin care își propune să facă diferența în mediul academic din țara noastră: construcția celui mai mare campus universitar nou din România, inițiativă necesară pe fondul creșterii cu 50% a numărului de studenți în ultimii 10 ani și a asumării misiunii de a revitaliza învățământul tehnic în regiune.

Stimate domnule rector, vă invităm să conturați imaginea USV definitorie în prezent prin prisma evoluțiilor semnificative din ultimul deceniu.
Prof. univ. dr. Mihai Dimian: Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) este astăzi o instituție recunoscută pentru excelență în educație, cercetare şi inovare, cu o deschidere internațională pronunțată şi cu o implicare activă în dezvoltarea regională. Şi pentru că studenţii reprezintă fundaţia oricărei universităţi, daţi-mi voie să încep cu această privire retrospectivă, evidenţiind creşterea cu aproximativ 50% a numărului de studenţi înmatriculaţi la USV pe parcursul ultimului deceniu, în condiţiile menţinerii unui număr aproximativ constant de studenţi la nivel naţional. Această evoluţie, ce a condus la peste 11.000 de studenţi înmatriculaţi la USV în acest an universitar, este o consecinţă directă a diversificării structurii ofertei educaţionale şi a adaptării acesteia la cerinţele actuale şi previzionate ale pieţei muncii. Astfel, putem observa dezvoltarea a 40 de programe noi de studii de licenţă şi masterat pe parcursul ultimului deceniu, care reprezintă aproximativ 30% din oferta academică actuală a universităţii. Printre acestea, evidenţiez programele de licenţă în Medicină, Asistenţă medicală generală, Tehnică dentară, Biologie şi Biochimie şi programul de masterat Nutriţie şi recuperare medicală, ce au contribuit la înfiinţarea noii Facultăţi de Medicină şi Ştiinţe Biologice în cadrul USV, programele de licenţă Media digitală şi Cinematografie, fotografie, media, împreună cu programul de masterat Comunicare, media şi industrii creative, programele de licenţă în Autovehicule rutiere, Reţele şi software de telecomunicaţii, Robotică, Echipamente şi sisteme medicale. Menționez aici şi programele de masterat în Securitate cibernetică, Mecatronica autovehiculelor, Digitalizare şi data science, precum şi programele de licenţă în Psihologie, Drept european şi internaţional, Resurse umane şi Poliţie Locală şi programele de masterat Drept penal şi criminalistică, Resilience in education şi Managementul serviciilor sociale şi de securitate comunitară.
Un alt element cheie al noii arhitecturi educaționale a USV, definitoriu pentru o universitate europeană, este reprezentat de dezvoltarea programelor de studii universitare integrate, care conduc la dublă diplomă cu universităţi partenere din străinătate. Astfel, de la un singur program de dublă diplomă în anul 2015, USV are astăzi în derulare 16 programe cu universităţi partenere din străinătate, având în pregătire alte 4 programe pentru anul universitar următor. Aceste iniţiative au avut un rol important în creşterea semnificativă a numărului de studenţi USV, proveniţi din afara graniţelor ţării, de la 297 în anul universitar 2015-2016, la 1618 studenţi în anul universitar 2024 – 2025, originari din 25 de ţări.
Anul 2024 a adus o nouă dimensiune internaţională universităţii, prin finanţarea de 14,4 milioane de euro, obţinută în cadrul iniţiativei Erasmus+ pentru Universităţi Europene de către Alianţa universitară NEOLAiA, din care USV face parte alături de Universitatea din Bielefeld (Germania), Universitatea din Jaén (Spania), Universitatea din Nicosia (Cipru), Universitatea din Örebro (Suedia), Universitatea din Ostrava (Cehia), Universitatea din Salerno (Italia), Universitatea din Tours (Franţa) şi Universitatea din Šiauliai (Lituania).
NEOLAiA reprezintă rezultatul angajamentului susținut al universităților partenere pentru o strategie comună de colaborare instituțională pe termen lung, care va modela viitorul alianței pentru următorii 10 ani. Viziunea consorțiului NEOLAiA constă în promovarea fiecărei universități ca o puternică structură academică, care cultivă excelența în formare și cercetare, precum și valorile europene și educația de înaltă calitate. Funcționarea Universității Europene va contribui la optimizarea accesului studenților la o ofertă educațională transnațională, ce le va permite să dobândească abilități și competențe esențiale pentru viitor. Consorțiul este structurat în jurul a 10 pachete de activități, care definesc domeniile de interes ale alianței, inclusiv mobilitatea, predarea și învățarea, impactul cercetării regionale, antreprenoriatul, diversitatea și incluziunea, interculturalitatea și plurilingvismul, transformarea digitală și durabilitatea/ diseminarea acțiunilor proiectului.

În mod evident, dinamica accelerată şi transformările la nivelul ariei curriculare nu ar putea avea rezultate pozitive decât în tandem cu dezvoltarea infrastructurii universitare. Şi la acest capitol universitatea pe care o conduceţi se distinge în rândul universităţilor din ţara noastră, asumându-şi o „construcţie” unică, prin care Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava își propune să facă diferența în mediul academic: cel mai mare campus universitar nou din România…
Dezvoltarea continuă a infrastructurii reprezintă o necesitate într-o instituţie de învăţământ superior, deoarece studentul trebuie să fie pregătit pentru utilizarea tehnologiilor folosite în prezent pe piaţa muncii, dar şi pentru utilizarea şi dezvoltarea tehnologiilor emergente, previzionate a fi utilizate pe piaţă în următorii 5-10 ani. Universitățile din România au intrat în acest secol cu un handicap tehnologic major, datorat unei epoci ce nu a ţinut pasul cu revoluția tehnologică şi unei subfinanțări cronice a învăţământului. Spre exemplu, în anii 1990 întâlneam în mod obişnuit într-o universitate românească calculatoare mai puţin performante decât cele folosite acasă de către studenţi. Prin diverse proiecte de finanţare europeană şi naţională, universităţile româneşti au ajuns să fie în pas cu timpurile, dar nu este de ajuns, deoarece universităţile trebuie să fie înaintea timpurilor lor. Acesta este conceptul de universitate pe care îl promovăm la USV, susţinând acest demers de dezvoltare a infrastructurii emergente prin diverse proiecte câştigate în competiţii naţionale şi internaţionale. Îmi aduc aminte, spre exemplu, de o anumită neîncredere privind utilitatea investiţiei într-un laborator de analize genetice şi biologie moleculară, într-o perioadă în care nu exista pe piaţă niciun laborator de analize medicale de acest tip în regiune. Însă, în mai puţin de un an de la dezvoltare, această infrastructură USV a fost cea care a permis dezvoltarea rapidă a primului laborator de testare COVID-19 din judeţul Suceava, într-o perioadă critică pentru judeţ, iar ulterior, acelaşi laborator a permis monitorizarea, prin analize genetice, a variantelor de virus SARS-CoV-2 circulante pe întreg teritoriul României, fiind, totodată, şi principalul contribuitor din România la baza internaţională de date genomice GISAID.

Revenind la prezent, un exemplu relevant este dezvoltarea Laboratorului USV de calculatoare cuantice. Studentul de astăzi nu are nevoie doar de calculatoare clasice performante pentru studii, ci trebuie să înveţe să utilizeze şi calculatoare cuantice, a căror răspândire este aşteptată în următorii 5-10 ani. În campusul actual, avem în faza finală de construcţie Centrul de Inteligenţă Ambientală şi Securitate Cibernetică, care va găzdui laboratoare de inteligenţă artificială, de roboţi umanoizi, de realitate virtuală şi augmentată, de drone, de vehicule autonome, de interacţiune om-calculator şi poligoane de securitate cibernetică.