Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Zilele Horticulturii Bucureștene, un regal educațional și expozițional marca USAMV

21 Mai 2025



Zilele Horticulturii Bucureştene (ZHB), evenimentul tradiţional al Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară – USAMV Bucureşti, reprezintă la începutul lunii Mai cel mai bun prilej de a lua pulsul domeniului, de a fi în contact cu noutățile, inovațiile și tendințele care se manifestă în interiorul său. Descoperim totodată cum se prefigurează viitorul învățământului horticol românesc pe baza resurselor educaţionale, ştiinţifice și inovative puse în joc de facultatea de profil din București, condusă de prof. univ. dr. Adrian Asănică. Domnia sa evidenţiază în interviul prezent rolurile asumate de instituţia pe care o reprezintă în direcţia transformării pozitive a horticulturii din ţara noastră, evidențiind o efervescență aparte la nivelul proiectelor, parteneriatelor și interesului noilor generații față de un domeniu complex și versatil, cu potențial uriaș în termeni de cunoaștere, satisfacții și prosperitate pe multiple planuri.

Domnule decan, ne întâlnim la o nouă ediţie a ZHB, care încearcă să se ridice la înălţimea celei de anul trecut, asociată cu European Horticulture Congress 2024. După un an de la prestigiosul eveniment, care sunt roadele organizării de către USAMV Bucureşti a unui eveniment internaţional de o importanță majoră?
Organizarea unui eveniment de o asemenea anvergură în anul 2024 a reuşit să pună timp de o săptămână horticultura României în centrul horticulturii mondiale. Am putut arăta ce paşi importanți s-au făcut în țara noastră în domeniul horticol, inclusiv pe partea de cercetare și inovare. Cele 10 simpozioane ştiinţifice şi tururi tematice au readus în prim-plan inovarea şi rezultate ştiinţifice de vârf din domeniul horticol, oferind totodată posibilitatea celor aproximativ 900 de participanţi din peste 70 de țări să cunoască potenţialul şi valoarea horticulturii româneşti în contextul global al dezvoltării cunoaşterii la un nivel şi cu o dinamică fără precedent. Oportunitatea interacţiunii dintre cercetători, profesori, specialişti, studenţi şi mediul socio-economic a permis conectarea la tendinţele, progresele tehnice şi noutăţile apărute în domeniu, a dus la consolidarea colaborărilor internaţionale, la creşterea vizibilităţii şi a prestigiului Facultății de Horticultură din Bucureşti. Educaţia şi cercetarea horticolă românească au câştigat enorm prin recunoaşterea valorii şi potenţialului lor de către actori importanţi din domeniu, prin intensificarea și diversificarea relaţiilor de colaborare şi a parteneriatelor.

Tradiţia organizării de evenimente premium continuă cu o nouă ediţie a ZHB…
Ediţia cu numărul XXI a Zilelor Horticulturii Bucureştene a revenit cu forţe proaspete în Campusul Agronomie Herăstrău al USAMV Bucureşti, fiind mult aşteptat deopotrivă de expozanţi, dar şi de vizitatori. Este cel mai mare târg de până acum, însumând 123 de expozanţi reuniți în cele 193 de spaţii disponibile. Aceştia au adus în faţa publicului un festival al culorii dat de diversitatea de specii de plante floricole, arbuşti şi arbori ornamentali, material săditor. Totodată nu au lipsit produse de grădinărit, echipamente, unelte şi accesorii, inputuri pentru horticultură. De asemenea, au fost prezenţi producători români de produse agroalimentare, artizanat şi decoraţiuni ce au dat savoare imaginii de ansamblu. Organizarea acestui regal horticol în luna mai, sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale, Margareta, Custodele Coroanei Române, oferă publicului larg ocazia de a explora, dincolo de produsele de grădinărit, un oraş verde în miniatură şi de a cunoaşte ultimele noutăţi din domeniul horticol prin intermediul atelierelor organizate pe durata celor patru zile.



Care a fost tema ediţiei din acest an?
Tema ediţiei de anul acesta a fost „Gradina tradiţională românească”. Într-olume a schimbărilor şi a îndepărtării defilonul tradiţional, cu accente din ce în ce mai prezente a elementelor străine în amenajarea grădinilor moderne, am ales împreună cu colegii de la de programele de studii Peisagistică şi Horticultură să acceptăm această provocare de a compune şi instala pe o suprafaţă de numai 100 mp o grădină cu elemente tradiţionale autentice, capabilă să ne conducă în timp către casa bunicilor şi cea a copilăriei noastre, acolo unde ne simţeam atât de bine şi găseam tot ceea ce ne doream. Conceptul în sine, gradina împreună cu elementele autohtone reprezintă totodată şi un model de inspiraţie pentru cei care astăzi îşi doresc o amenajare peisagistică în stil tradiţional chiar şi pe suprafeţe mici.



Vă invităm să evidenţiaţi principalele centre de atractivitate pentru specialişti şi publicul larg, lucrurile unice şi premierele avute cu prilejul ZHB 2025?
Faţă de anii precedenţi am avut numărul cel mai mare de ateliere şi o prezență extraordinară: peste 1000 de vizitatori zilnic. 23 de ateliere au fost susţinute pe parcursul celor 4 zile (8-11 mai 2025), iar mare parte din ele au fost unice, cu un caracter interdisciplinar şi dedicate tuturor categoriilor de vârstă, inclusiv ateliere pentru cei mici.
În premieră anul acesta a avut loc o conferinţa de prezentare şi apoi punerea în operă a primului acoperiş verde ultrauşor extensibil din campus pe o structură betonată, realizată sub coordonarea maestrului Zoltán Kolcsár, personalitate recunoscută pentru experienţa vastă în domeniul acoperișurilor verzi și cu un portofoliu de proiecte impresionant. Montajul acoperişului verde pas cu pas s-a realizat în faţa publicului larg, a studenţilor şi cadrelor didactice prezente și s-au oferit explicaţii pe larg privind întreținerea şi exploatarea acestuia.
Un alt centru de interes a fost demonstraţia de artă florală a maestrului Nicolae Agop, care, într-o sală arhiplină, în Aula Nicolae Constantinescu a Facultății de Horticultură, a realizat in direct o demonstrație unică, pe baza unei tehnici aparte, denumită „Paralele florale”. Maestrul a fost însoţit în demersul său de prodecanul Facultății de Horticultură, conf. dr. Sorina Petra, care predă studenților noștri cursul de artă florală şi care i-a implicat în astfel de activități de formare. Pe holul facultăţii se regăsesc acum cele peste 10 aranjamente florale de un rafinament deosebit.



Zilele Horticulturii Bucurestene s-au suprapus anul acesta cu înflorirea bujorului, floare naţională declarată în octombrie 2022, care a atras mulţi vizitatori dornici să admire colecţia din grădina botanică „Ioan Todor” ce reuneşte peste 140 de varietăţi de bujor. La standul Facultăţii de Horticultură vizitatorii au putut să îşi aleagă şi să cumpere bujorii preferaţi.
De impact a fost şi atelierul „Carul cu daruri”, o inițiativă nouă, o cooperare interesantă în care mediul privat a expus în fața publicului o paletă largă de materiale, mostre care au stimulat creativitatea şi au deschis apetitul şi spiritul de inovaţie al studenţilor noștri, provocându-i să genereze lucruri utile care se înscriu în conceptul de economie circulară. Să nu uităm că mulţi expozanţi în cadrul Zilelor Horticulturii Bucureștene sunt absolvenți ai facultăţii noastre, care au dezvoltat afaceri de succes în domeniu. Sunt vectori ai dezvoltării şi motoare ce dinamizează sectorul horticol, fiind un motiv de încurajare pentru cei tineri să aleagă acest domeniu atât de atractiv şi versatil.

Cu siguranţă evenimentele pe care le organizaţi au şi o funcţie educativă majoră. Cât de importantă este educaţia horticolă pentru dezvoltarea armoniasă a unui oraş, a unei comunităţi, a oamenilor care o compun?
Zilele Horticulturii Bucureştene, dincolo de expoziţie, înseamnă educaţie, înseamnă deschiderea către societatea civilă prin ateliere interactive şi conferinţe, vizite în câmpurile experimentale şi demonstrative ale Facultăţii de Horticultură, unde oricine este interesat şi pasionat de horticultură poate învăţa lucruri noi, primeşte sfaturi şi informaţii direct de la specialişti şi crează legături cu mediul academic, profesional şi antreprenorial. Mai mult, absolvenţi ai facultăţii noastre şi fermieri, producători din toate judeţele ţării vin cu mare interes să afle ultimele noutăţi din domeniu şi să preia aceste cunoştinţe pentru a le pune în practică. Este o modalitate prin care facultatea şi profesorii noştri reuşesc să facă un transfer de cunoaştere către practicanţi, dar şi pentru cei aflaţi la început de drum în horticultură. Deosebit de importante sunt staţiunile didactice şi de cercetare ale universităţii noastre, prezente întotdeauna lângă standul facultăţii unde vizitatorii pot vedea şi degusta roadele cercetării şi inovării: vinuri de calitate excepţională realizate din clone selecţionate la Stațiunea Pietroasa, tehnologii performante de obţinere, plante din soiuri noi create de profesorii de la Facultatea de Horticultură şi înmulţite la Pepinera Istriţa, sucuri naturale din fructe obtinute la Staţiunea Moara Domnească, ş.a.m.d. O diferenţă credem noi esenţială în această interacțiune cu iubitorii de horticultură este faptul că atunci când oferim material săditor din creaţiile universităţii noastre le oferim consultanță personalizată cumpărătorilor, le explicăm cum trebuie să fie făcută corect plantarea, îngrijirea soiurilor alese, tehnologia de cultură pentru a avea garanţia unui final fericit.
La nivel comunitar ne implicăm în realizarea unor modele funcţionale şi scalabile şi aici avem un exemplu recent şi anume mini-pădurea urbană realizată în luna decembrie a anului trecut. O echipă interdisciplinară formată din cadre didactice şi studenţi de la Facultăţile de Horticultură, Agricultură şi specialişti ai Asociaţiei Plantăm fapte bune, precum și pepinere de profil au realizat prima mini-pădure urbană dintr-un campus universitar din România, cu peste 6.000 de arbori şi arbuşti autohtoni selectați pentru a crea un ecosistem divers și sustenabil. Acest tip de pădure urbană, de dimensiuni reduse, contribuie la îmbunătățirea calității aerului, la creșterea biodiversității șicrearea unor spații verzi care să inspire comunitatea. Mini-pădurea sau „Tiny forest” este mai mult decât un proiect universitar, este o invitație la acțiune, o demonstrație a modului în care se pot reconstrui ecosisteme, chiar și în mijlocul unui oraș, reducând poluarea.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite