UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate
De ce buzunarele noastre s-au săturat să fie solidare cu bugetul de stat
.jpg)
Un IT-ist, un fermier, un corporatist și un doctor intră într-un bar. În loc să-și strȃngă mȃna și să dea noroc cu o bere, se uită în jur și stau cu mȃinile lipite de buzunare. Dar nici la muncă nu s-ar duce, pentru că efectiv nu mai merită. Nu e banc. Este o imagine destul de exactă a României economice din 2025: patru oameni din patru categorii sociale și economice diferite, dar toți afectați de același val de creșteri de taxe vehiculate “pe surse”sub pretextul solidarității.
Au toți un lucru în comun: când statul se uită la bugetul devalizat, pare să vadă doar buzunarele lor. Și toți se uită de unde ar putea să mai taie, poate că berea aceea nu e o idee bună, ce atȃta socializare, pentru că meditațiile copilului trebuie plătite, gardul trebuie reparat, chiria nu așteaptă și medicamentele trebuie cumpărate. Paradoxal, partidele în negocieri de guvernare pare că nu se uită de unde să mai taie, doar cum să ia și mai mult de la cei care plătesc deja prea mult.
Conform Eurostat, România se află în top 5 al țărilor UE cu cea mai mare povară fiscală pe muncă: 41,3%, peste media UE de 38,8%. Dacă adăugăm și contribuțiile angajatorului, 100 de lei de salariu net costă în realitate peste 170 de lei. Diferența se duce la stat, sub formă de CAS, CASS, CAM și impozit pe venit.
(Sursa: Eurostat - Tax wedge on labour)
| Țară | Povara fiscală pe muncă (%) |
| Belgia | 45,8 |
| Germania | 43,9 |
| Austria | 42,5 |
| România | 41,3 |
| Franța | 40,0 |
| Italia | 39,2 |
| Polonia | 35,6 |
| Irlanda | 26,3 |
Nota bene, în toate statele cu fiscalizare mare pe muncă, există un sistem cuprinzător de deductibilități, care reduce povara fiscală pentru majoritatea contribuabililor. Nu e cazul nostru, singura deductibilitate e o sumă anuală derizorie pentru contribuția la pensia facultativă.
Solidaritate? Cu cine?
Argumentul vehiculat e că salariații mai bine plătiți (s-au vehiculat variante de prag între 10.000 brut la 10.000 net pe lună) ar trebui să plătească un procent mai mare de impozit decȃt cei cu salarii mici, o „taxă de solidaritate”.
Trecȃnd peste faptul că ei plătesc deja mai mult - pentru că 10% din 5.000 de lei = 500 de lei, iar din 10.000 de lei = 1.000 de lei – supraimpozitarea salariilor mai mari nu ajută cu nimic bunăstarea salariatului cu salariu mai mic. Pentru că această “redistribuire” teoretică a bunăstării trece prin meandrele administrației statului. Și aici e buba: banii, mulți sau puțini, adunați de la toți, sunt cheltuiți ineficient. Reacțiile din societate, indiferent de orientarea politică, resping total acest argument: oamenii nu mai vor să fie solidari cu o administrație ineficientă, cu o clasă politică care alimentează, în mod iresponsabil, deficite de peste 9% din PIB.
Stabilirea unor praguri fixe pentru impozitare mai ridicată poate crea efecte inverse: angajații vor evita depășirea artificială a unui prag ca să nu fie penalizați, ceea ce înseamnă venituri mai mici declarate și taxe mai puține colectate.
În privat, salariile mari reflectă competență, productivitate și asumare de responsabilitate. În sectorul public, exemple precum medicii specialiști arată cât de valoroși sunt acei profesioniști pe care nu-i avem în număr suficient.
Problema nu sunt acești oameni, ci lipsa de responsabilizare în administrație. Nimeni nu-și pierde funcția pentru un deficit bugetar de 9% sau pentru un gap de TVA de 30%.
Reducerea inegalităților? O falsă problemă
Datele arată că justificarea taxării progresive prin invocarea inechității sociale nu își găsește fundament statistic. Romȃnia are a treia cea mai mică inegalitate socială din Uniunea Europeană, după indicele Gini calculat pe veniturile din salarii, conform unui studiu EUROFOUND din 2024 citat în studiul realizat de ASE pentru Confederația Patronală Concordia Sistemul fiscal din Romȃnia: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal - bugetară.
Echitate?
Este firesc să susținem prin contribuții sociale pe cei care nu pot munci sau care se află temporar în afara pieței muncii, la fel cum este legitim să sprijinim sistemul de pensii, bazat pe solidaritatea dintre generații. Dar ce facem cu cei care beneficiază fără să fi contribuit proporțional?
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Corina Vasile, Director Executiv, ANIS
De ce buzunarele noastre s-au săturat să fie solidare cu bugetul de stat
