Transferul tehnologic în România: între potențial și paradoxuri

România vorbește din ce în ce mai des despre inovare. Însă, când vine vorba de punerea în practică a ideilor generate în universități și institute de cercetare, realitatea este departe de retorica oficială. Transferul tehnologic rămâne un teritoriu cu potențial enorm, dar insuficient explorat, fragmentat și adesea blocat de inerția instituțională și de lipsa de strategie coerentă.O realitate în care forma bate fondul
Deși România are un ecosistem științific în creștere, cu peste 40 de centre de transfer tehnologic (CTT) acreditate concentrate în București (23%), Cluj (14%) și Timișoara (12%), eficiența acestora este scăzută. Dar puține dintre acestea funcționează ca punți reale între cercetare și economie. Conform datelor din proiectul SIPOCA 592, doar câteva universități au reușit să dezvolte structuri funcționale care să genereze contracte de transfer tehnologic, licențiere sau spin-off-uri viabile. În rest, activitatea este sporadică sau strict birocratică.
Problemele sunt multiple. Cultura academică este, în continuare, axată pe publicare, nu pe aplicabilitate. Proprietatea intelectuală este slab înțeleasă și rar valorificată. Iar resursa umană dedicată acestui domeniu este insuficientă și, adesea, lipsită de competențe în negocieri comerciale sau în interacțiunea cu firmele. Multe birouri TT sunt conduse de cadre universitare care împart activitatea de cercetare cu atribuții administrative, fără o pregătire specifică în domeniul transferului tehnologic.
Un alt obstacol major este lipsa rețelelor eficiente cu mediul economic. Mulți cercetători recunosc că evită colaborarea cu mediul de afaceri din cauza lipsei unor canale clare de interacțiune, afirmând adesea că nu există o punte instituțională care să faciliteze contactul direct cu firmele interesate de aplicarea rezultatelor cercetării. La rândul lor, firmele reclamă lipsa de flexibilitate, birocrația excesivă și limbajul opac al cercetătorilor. Puține sunt universitățile care au creat canale clare de comunicare și parteneriate durabile cu industria.
Această ruptură e vizibilă și în distribuția geografică a centrelor TT, majoritatea fiind concentrate în București, Cluj si Timișoara. Acest dezechilibru regional accentuează decalajele economice și limitează extinderea unor inițiative de succes.
Finanțarea există, dar e direcționată greșit
România beneficiază de numeroase linii de finanțare naționale și europene pentru inovare și transfer. Paradoxal, însă, majoritatea fondurilor merg spre infrastructură: clădiri, echipamente, laboratoare. Mai puțin de o treime din bugete sunt alocate pentru activități esențiale precum formarea personalului, auditul tehnologic, crearea de rețele sau atragerea investitorilor.
Această orientare spre „hardware” în detrimentul „software-ului” uman este o eroare strategică. Fără oameni competenți și fără parteneriate reale, nicio imprimantă 3D și niciun laborator de prototipare nu vor genera rezultate concrete pentru piață. În plus, lipsa unei structuri naționale de coordonare duce la fragmentare și dublare de eforturi între ministere, agenții regionale și universități.
Semne încurajatoare, dar insuficiente
Există, totuși, și semne de progres. UEFISCDI a lansat recent un white paper pentru reformarea TT, cu propuneri concrete: centre TT profesioniste, proceduri standardizate, formare națională pentru manageri TT, twinning cu organizații de succes din Irlanda sau Finlanda. De asemenea, programul SIPOCA 592 a deschis calea pentru inițiative de audit tehnologic și parteneriate internaționale pilot.
În plan local, câteva centre universitare dau semne de maturizare:
♦ La Cluj, Universitatea Babeș-Bolyai a dezvoltat platforma Student i-Lab și CS InnoHub, două inițiative ce sprijină studenții în procesul de prototipare și business modelling. Cu echipamente moderne și sesiuni de mentorat regulat, aceste platforme reprezintă exemple funcționale de TT aplicat.
♦ În zona Moldovei, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a inițiat un program de master în Inovare și Antreprenoriat, care include un modul de incubare reală a ideilor, în colaborare cu firme locale din IT și inginerie.
♦ Un alt exemplu pozitiv este programul național Innovation Labs, lansat în 2013, care funcționează ca un accelerator de idei tehnologice pentru studenți și tineri cercetători. Cu ediții anuale în mai multe centre universitare din țară, Innovation Labs oferă mentorat, sesiuni de prototipare rapidă, conexiuni cu investitori și o platformă de validare în fața pieței. Zeci de startup-uri de succes din România își au originile în acest program.
♦ BCR-InnovX, un accelerator creat printr-un parteneriat între BCR, UiPath Foundation și universități partenere. Acesta oferă antreprenorilor tehnologici acces la mentorat, expertiză de piață și finanțare, contribuind activ la convertirea inovației în soluții de business.
Totuși, aceste cazuri rămân excepții. Fără o schimbare de paradigmă — în care TT să devină parte integrantă din misiunea universităților și să fie recunoscut ca atare — România va continua să piardă potențial economic prin nevalorificarea rezultatelor științifice.
Modele posibile
Pentru a înțelege ce lipsește în România, merită privit modelul britanic. În Regatul Unit, transferul tehnologic este o industrie în sine, susținută de organizații precum PraxisAuril, care oferă formare profesională și certificări pentru personalul implicat în TT. Universitățile dispun de Technology Transfer Offices (TTO) profesioniste, adesea autonome financiar și cu obiective comerciale clare. Exemple precum University of Oxford Innovation sau Imperial Innovations demonstrează cum o universitate poate genera zeci de spin-off-uri anual și venituri consistente din licențierea de proprietate intelectuală. Parteneriatele cu mediul privat sunt asumate ca strategie, nu ca opțiune, iar implicarea în fonduri de capital de risc este parte din infrastructura academică.
De exemplu, în 2022, Oxford University
Innovation (OUI), biroul de transfer tehnologic al Universității din Oxford, a investit peste 30 de milioane de lire sterline în dezvoltarea și scalarea tehnologiilor universitare. Acest efort s-a tradus în 23 de noi spin-off-uri înființate doar în acel an și peste 300 de companii active în portofoliu, cu o rată de supraviețuire de peste 70% la cinci ani. În plus, veniturile anuale din licențe și redevențe au depășit 20 de milioane de lire sterline, reinvestite parțial în cercetare și dezvoltare.
Recomandări strategice
Pentru ca transferul tehnologic să devină cu adevărat relevant în România, sunt necesare câteva direcții clare de acțiune:
1. Profesionalizarea birourilor TT – angajarea de specialiști cu pregătire multidisciplinară (juridic, IP, business, tehnologie) și stimulente pentru retenție.
2. Crearea unui fond național de TT – cu alocări pentru audituri tehnologice, formare, mentoring, participare în rețele europene.
3. Standardizarea și digitalizarea procedurilor – contracte-model, platforme naționale de IP și licențiere, indicatori de impact.
4. Sprijinirea spin-off-urilor și a incubatoarelor universitare – prin granturi competitive, pachete de suport (spațiu, consultanță, acces la investitori).
5. Monitorizare și recunoaștere – KPI clari în evaluarea performanței TT, integrarea activității de TT în criteriile de promovare academică.
Concluzia: dacă nu schimbăm abordarea, rămânem în cerc
România are idei bune, oameni talentați și fonduri. Îi lipsește însă coerența și voința de a transforma transferul tehnologic dintr-o formalitate birocratică într-un motor real de creștere economică. Este nevoie urgentă de o strategie națională unificatoare, de profesioniști specializați, de stimulente reale pentru cercetători și de rețele de colaborare care să conecteze universitățile cu industria.
Fără această resetare de sistem, vom continua să organizăm conferințe despre inovare în clădiri moderne finanțate din fonduri europene, dar goale de conținut și rezultate. Iar potențialul de transfer tehnologic va rămâne, încă o dată, doar un titlu frumos într-un raport fără ecou.

Tags: Cercetare, inovare, transfer tehnologic, antreprenoriat, spinoff
Parerea ta conteaza:

