Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Experiențe digitale cu amprentă minimă și valoare maximă

30 Iunie 2025



În 1865, în volumul The Coal Question, economistul britanic William Stanley Jevons formula pentru prima dată paradoxul care îi poartă numele, observând că eficiența motoarelor cu aburi nu a redus consumul de cărbune în fabricile britanice - așa cum s-ar fi presupus - ci l-a crescut. De ce? Pentru că aburul mai eficient a făcut energia mai ieftină, ceea ce a dus la construirea și folosirea mai multor motoare, fabrici și, implicit, la un consum mult mai mare de cărbune. Fast‑forward în era IA: în timp ce modelele de inteligență artificială devin tot mai rapide, mai ieftine și mai accesibile, ne aflăm, paradoxal, în fața aceleiași dileme de acum 150 de ani.

Astăzi, avertizează Richeng Piao, lector invitat în Economie la College of Social Sciences and Humanities, Northeastern University, aceeași logică se aplică noilor tehnologii digitale. „Paradoxul lui Jevons ne învață că eficiența generează o cerere nouă”, spune el. „Democratizarea inteligenței artificiale va stimula vânzările de GPU-uri, consumul de energie și puterea de piață a giganților tehnologici precum Nvidia.” Cu alte cuvinte, progresul nu înseamnă neapărat consum mai mic - dimpotrivă, face accesul mai ușor și accelerează utilizarea.
Eficiența, explică Piao, poate avea efectul opus celui scontat, transformând o resursă într-una atât de ieftină și disponibilă încât toată lumea o folosește excesiv. Un exemplu istoric? Consumul de cărbune din Marea Britanie s-a triplat până în 1900, în ciuda eficienței crescute a motoarelor. Această dinamică se regăsește și în alte transformări tehnologice: Los Angeles avea 10.000 de cai în 1900, dar până în 1950 era deja invadat de un milion de automobile. Astăzi, deși avem mașini electrice și motoare eficiente, totalul kilometrilor parcurși crește constant. La fel, computerele eficiente energetic au alimentat explozia smartphone-urilor și a centrelor de date, care consumă în prezent circa 1,5% din energia electrică la nivel global.



Un impact invizibil, dar tot mai apăsător
Într-o lume tot mai digitalizată, în care interacțiunile noastre cu aplicații, platforme online și dispozitive conectate se înmulțesc de la o zi la alta, rareori ne întrebăm care este impactul ecologic al acestor acțiuni aparent inofensive. Fiecare email trimis, fiecare video redat sau fiecare website accesat contribuie, într-un mod invizibil, la consumul global de energie și, implicit, la emisiile de carbon.
În acest context, apare o întrebare esențială pentru toți cei care lucrează în domeniul tehnologiei: poate designul digital să contribuie activ la un viitor mai sustenabil? Răspunsul este un răsunător „da”, iar cheia se află în modul în care proiectăm experiențele digitale - mai exact, în practicile de UX (user experience) sustenabil.

Ce înseamnă UX sustenabil
UX sustenabil este o abordare a designului digital care integrează obiective de mediu, sociale și economice în procesul de creare a produselor digitale. Scopul este dublu: să ofere utilizatorilor experiențe valoroase, intuitive și accesibile și, în același timp, să reducă amprenta ecologică a acestor interacțiuni.
Aceasta presupune optimizarea resurselor digitale, precum imaginile, codul și fonturile, reducerea consumului energetic, prelungirea duratei de viață a interfețelor și stimularea unor comportamente digitale mai conștiente.
UX sustenabil este și ecologic, și social. Înseamnă design pentru toți, nu doar pentru cei cu dispozitive de ultimă generație și conexiuni ultrarapide. Înseamnă responsabilitate în fiecare linie de cod și în fiecare pixel afișat.

Eficiență fără risipă: între ideal și paradox
Conform unui studiu prezentat la ACM Conference on Designing Interactive Systems 2024, consumul energetic al infrastructurii digitale globale este în continuă creștere, iar centrele de date au devenit factori majori în schimbările climatice. În același timp, designerii și utilizatorii nu sunt pe deplin conștienți de acest impact.
Paradoxul Jevons, formulat în 1865, este mai relevant ca niciodată. El afirmă că atunci când eficiența tehnologică crește, consumul total poate de fapt să crească, nu să scadă - deoarece serviciile devin mai ieftine și mai accesibile. Astăzi, computerele eficiente au dus la o explozie a aplicațiilor mobile, a centrelor de date și a consumului digital. Cu cât aplicațiile sunt mai rapide, cu atât le folosim mai des. Eficiența, în lipsa unor limite sau a unui design conștient, poate deveni capcană.

Un design care contează
Reducerea greutății digitale este un prim pas important. Website-urile și aplicațiile încărcate cu fișiere media neoptimizate, cod redundant sau efecte grafice exagerate contribuie la consum inutil de energie. În schimb, un design sustenabil presupune comprimarea imaginilor, fonturi locale, încărcarea conținutului doar la nevoie și eliminarea animațiilor superflue.
Durabilitatea produselor digitale este, de asemenea, esențială. Interfețele care funcționează bine pe termen lung, care nu necesită reconstrucție frecventă, reduc risipa de resurse. În plus, modul întunecat (dark mode) și interfețele simple sunt nu doar eficiente energetic, ci și mai ușor de folosit.
Un UX sustenabil este și un UX accesibil. El este proiectat pentru a fi utilizabil de toți oamenii, indiferent de abilități sau de infrastructura tehnologică la care au acces. Aceasta nu este doar o chestiune de incluziune socială, ci și de echitate digitală.
Și nu în ultimul rând, produsele digitale pot încuraja utilizatori mai conștienți. Asta înseamnă transparență privind datele colectate, estimarea emisiilor generate sau sfaturi pentru o utilizare responsabilă. Designul devine un educator tăcut.



Cazuri reale: cum arată un UX sustenabil în practică
La LUT University din Finlanda, un experiment UX a comparat două versiuni ale aceluiași site: una cu design tradițional și alta cu principii de design sustenabil, precum dark mode, imagini optimizate și interacțiuni reduse. Deși inițial versiunea clasică părea mai atrăgătoare, utilizatorii au preferat în cele din urmă varianta sustenabilă, pentru simplitate, viteză și claritate. După ce au fost informați despre impactul ecologic redus, mulți și-au schimbat complet perspectiva.
Tot în Finlanda, o platformă educațională a fost reconstruită după principii de „well-being sustenabil”: claritate vizuală, interacțiuni moderate, evitarea suprastimulării. Rezultatul? O platformă mai prietenoasă cu utilizatorii, mai echitabilă și mai eficientă energetic, care a crescut satisfacția și a redus abandonul în rândul elevilor și profesorilor.
În alte contexte internaționale, bunele practici în UX sustenabil sunt deja implementate cu rezultate notabile. În India, o aplicație mobilă pentru agricultori a fost proiectată să funcționeze offline, cu interfață simplificată și consum minim de date, ținând cont de infrastructura digitală precară din mediul rural. Designul a fost adaptat la telefoane vechi și la condiții de conectivitate instabilă, oferind o experiență funcțională și sustenabilă pentru utilizatori cu resurse limitate. O altă bună practică constă în utilizarea modului întunecat (dark mode) ca opțiune implicită, recomandată de cercetători ca metodă de reducere a consumului de energie pe dispozitivele cu ecrane OLED sau AMOLED. Acest principiu este ușor de aplicat și apreciat de utilizatori, mai ales în interfețele destinate folosirii prelungite.
Abordarea minimalistă, bazată pe reducerea numărului de pași necesari pentru a realiza o acțiune, este o altă tehnică validată. Aceasta optimizează timpul petrecut în aplicație, reduce solicitarea cognitivă și minimizează activitatea procesorului - adică reduce atât efortul mental al utilizatorului, cât și consumul de energie al dispozitivului. Unele platforme merg mai departe, oferind feedback în timp real despre impactul ecologic al utilizării. Spre exemplu, unele interfețe indică estimări ale emisiilor de CO₂ asociate cu trimiterea unui fișier mare sau vizionarea unui video în rezoluție maximă, încurajând alternative mai prietenoase cu mediul.
Aceste exemple dovedesc că UX sustenabil nu este o teorie abstractă, ci o realitate aplicabilă, scalabilă și benefică atât pentru utilizatori, cât și pentru planetă.

De ce nu este încă standard?
Deși exemplele există, UX sustenabil nu este, încă, normă. Obstacolele sunt numeroase: lipsa de conștientizare, absența unor metrici clare de evaluare a impactului, reticența companiilor în a pune sustenabilitatea înaintea performanței imediate și, poate cel mai frecvent, confuzia dintre „design verde” și o simplă opțiune estetică.
Realitatea este că sustenabilitatea nu înseamnă o funcție opțională, ci o reorientare a modului în care definim calitatea în digital.

Concluzia Green eDIH: design cu sens
La Green eDIH, susținem activ integrarea sustenabilității în transformarea digitală. Credem că un design responsabil începe cu întrebarea: „Cât de mult costă această experiență pentru planetă și pentru societate?” Prin consiliere, ateliere și instrumente concrete, încurajăm companiile să își regândească produsele digitale din perspectiva impactului și durabilității.
Proiecte precum CityPedia, dezvoltate cu sprijinul Green eDIH, arată că datele deschise, transparența și interfețele accesibile pot contribui direct la un comportament civic responsabil. Platforma folosește un UX clar, eficient energetic, și permite monitorizarea sustenabilității urbane de către cetățeni. Designul nu este doar funcțional; este un facilitator al implicării democratice și al schimbării.
Ne propunem să transformăm sustenabilitatea într-un criteriu fundamental de evaluare a inovației digitale. Așa cum designul centrat pe utilizator a devenit standardul anilor 2010, este necesar ca designul centrat pe sustenabilitate să devină standardul anilor 2030.
În concluzie, UX sustenabil nu este o limitare, ci o oportunitate. Este șansa de a reconstrui lumea digitală în armonie cu cea naturală. Nu ne cere să renunțăm la inovație, ci să o canalizăm cu grijă. Să nu mai măsurăm succesul doar în clickuri și conversii, ci și în consecințe. Un design bun este cel care aduce valoare fără risipă - și lasă în urmă o lume mai clară, mai calmă și mai curată.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite