Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Medicina personalizată – convergența dintre responsabilitate etică, colaborare interdisciplinară și inovație digitală

30 Septembrie 2025



Evoluția accelerată a tehnologiilor digitale a condus la integrarea acestora într-o gamă variată de domenii, de la fabricație și educație, până la medicină, contribuind substanțial la automatizarea deciziilor, achiziția de date în timp real și asigurarea interoperabilității între sisteme. În domeniul medical, digitalizarea redefinește paradigmele tradiționale ale practicii clinice. Integrarea tehnologiilor emergente precum tehnologii din domeniile gemenilor digitali (eng. Digital Twin), Inteligenței Artificiale sau blockchain-ului poate facilita identificarea precoce a patologiilor, personalizarea tratamentelor și eficientizarea proceselor de management clinic, punând astfel bazele unei medicine personalizate și predictive. Această transformare nu poate fi privită doar dintr-o perspectivă tehnologică, ci impune o abordare etică riguroasă, centrată pe gestionarea provocărilor reprezentate de protecția datelor cu caracter personal, echitatea accesului, bias-ul algoritmic, transparența și explicabilitatea algoritmică. Aceste dimensiuni constituie pilonii unei integrări etice responsabile și proactive a tehnologiilor emergente în medicină, asigurând echilibrul între progresul tehnologic și respectarea valorilor fundamentale ale practicii clinice.

Medicina personalizată este o abordare integrativă care corelează date genomice, clinice, comportamentale și de mediu, cu scopul de a adapta strategiile de prevenție, diagnostic și tratament la profilul individual al pacientului. Integrarea conceptului de geamăn digital (eng. Digital Twin), permite monitorizarea continuă a stării de sănătate a unui pacient și simularea evoluției unei patologii sau a funcționării unui organ, pe baza unui model digital actualizat în timp real. Cu ajutorul senzorilor purtabili și al Internetului obiectelor (eng. Internet of Things) poate fi realizată monitorizarea în timp real a pacienților, iar în situații excepționale personalul medical poate fi notificat. Astfel, se facilitează accesul la intervenții rapide și la ajustarea imediată a tratamentului, ceea ce conduce la îmbunătățirea rezultatelor medicale și la creșterea calității vieții pacienților. Tot în acest context, inteligența artificială sprijină procesul decizional medical prin analiza avansată a datelor și aplicarea tehnicilor de învățare automată, contribuind la identificarea tiparelor patologice. Modelarea și simularea completează practica medicală, însă pentru a beneficia în totalitate de avantajele integrării tehnologiilor emergente în medicină este esențială o abordare riguroasă a constrângerilor etice.
Pentru a evalua disponibilitatea sistemului medical din România de a susține medicina personalizată, este necesară înțelegerea percepțiilor publice asupra adopției tehnologiilor digitale. Datele obținute în cadrul Digital Decade 2030 (Eurobarometru) arată că România se situează pe un trend ascendent în direcția integrării tehnologiilor digitale în domeniul medical, aliniindu-se progresiv standardelor europene. Astfel, 71% dintre respondenții români consideră că telemedicina sau inteligența artificială aplicată în identificarea patologiilor vor avea un impact pozitiv asupra serviciilor medicale. Cu toate acestea, România se situează, alături de Cehia și Irlanda, în categoria „începătorilor” în ceea ce privește accesul cetățenilor la propriile date de sănătate digitală (eHealth), înregistrând un nivel scăzut de acces între 11% și 59%. În schimb, țări precum Belgia, Danemarca, Estonia, Lituania și Polonia depășesc pragul de 90% în ceea ce privește accesul cetățenilor la propriile date de sănătate, consolidându-și poziția de lideri europeni în acest domeniu.
În rândul factorilor percepuți ca esențiali pentru utilizarea recurentă a tehnologiilor digitale, 71% dintre respondenții din România au menționat importanța securității cibernetice și a protecției datelor, aspecte cu implicații etice relevante. Totodată, 72% au subliniat necesitatea dezvoltării produselor și serviciilor online adaptate nevoilor individuale, ceea ce reflectă interesul crescut către personalizare și adaptabilitate în interacțiunea cu mediul digital.

Dimensiunea etică a digitalizării în medicină, strâns legată de percepția cetățenilor privind transparența și controlul asupra propriilor date
În contextul medicinei personalizate, unde deciziile clinice se fundamentează pe analiza datelor genomice, pe integrarea acestora în dosarele electronice ale pacienților și pe prelucrarea automată a informațiilor, încrederea pacienților și a personalului medical în protecția datelor, transparența proceselor și explicabilitatea algoritmică devin esențiale. Potrivit aceluiași raport, doar 55% dintre respondenții români confirmă că le este respectată confidențialitatea comunicațiilor, iar 54% declară că dețin controlul asupra modului în care datele lor personale sunt utilizate și partajate online. În plus, 26% nu sunt de acord cu ideea că au libertate de alegere în mediul online atunci când interacționează cu sisteme automatizate, precum chatbot-uri sau soluții de inteligență artificială. Aceste cifre reflectă lipsa de transparență cauzată atât de opacitatea prezentării algoritmilor, cât și a proceselor decizionale digitale integrate în sistemul medical. În cadrul acestei dinamici, se conturează riscul diminuării autonomiei digitale a utilizatorilor, dar și necesitatea consolidării unor reglementări etice care să asigure dreptul la informare și la consimțământul informat în era algoritmică. O astfel de abordare nu doar protejează pacientul și personalul medical, ci contribuie la consolidarea încrederii în integrarea tehnologiilor emergente în practica clinică.
Deși 75,1% dintre românii care au răspuns la chestionar declară că au acces la fișele lor medicale digitale, datele reliefează o nevoie strategică de accelerare a tranziției către digitalizarea sistemului medical. Această transformare presupune consolidarea infrastructurii digitale, creșterea interoperabilității între sisteme și alinierea la reglementările etice europene din domeniul sănătății. Deși provocările sunt semnificative, există un potențial clar de redresare. Redefinirea sistemului de sănătate în direcția medicinei personalizate presupune nu doar extinderea dosarelor electronice și a registrelor de pacienți, ci și integrarea datelor provenite din surse eterogene, standardizarea acestora și asigurarea interoperabilității funcționale. Utilizarea tehnologiilor genomice contribuie decisiv la personalizarea strategiilor de diagnostic și tratament, devenind esențiale în fundamentarea deciziilor clinice individualizate.



Direcții strategice
Reflectând asupra datelor prezentate, se poate afirma că aspectele etice au reprezentat dintotdeauna o provocare majoră în integrarea tehnologiilor emergente în domeniul medical. La nivel internațional comitetele de etică sunt responsabile de evaluarea proiectelor de cercetare ce implică subiecți umani, asigurând respectarea normelor deontologice și a principiilor fundamentale ale cercetării. Securitatea și siguranța în gestionarea datelor reprezintă o preocupare majoră în medicina personalizată, în contextul în care utilizarea gemenilor digitali duce la colectarea unor cantități semnificative de date care trebuie stocate și utilizate, acestea presupunând abordări cu implicații etice. Toate aceste modele de ultimă generație vor fi completate de tehnologii asociate inteligenței artificiale contribuind la augmentarea seturilor reprezentative de date și parametrizarea acestora. În acest cadru tehnologic, devine necesară dezvoltarea unor norme etice care să țină pasul cu ritmul inovației. Acestea trebuie să reglementeze nu doar protecția datelor, ci și responsabilitatea decizională, trasabilitatea rezultatelor generate de algoritmi și asigurarea validării clinice. O astfel de abordare asigură integrarea tehnologiilor emergente fără a periclita valorile fundamentale ale practicii medicale.
Un alt aspect important îl constituie nivelul redus de competențe digitale în rândul utilizatorilor, care nu asigură întotdeauna gestionarea facila a consimțământul informat și a preferințelor legate de protecția datelor personale.
Printre recomandările strategice se numără promovarea cercetării interdisciplinare în medicina personalizată, care să integreze dimensiunile etice, tehnologice și clinice într-un cadru de dezvoltare responsabilă, asigurarea și optimizarea constantă a interoperabilității între sisteme, alături de consolidarea infrastructurii digitale.
În contextul evoluției medicinei personalizate, la nivel instituțional se realizează colaborări între Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București (UNSTPB) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, orientate cu precădere spre dezvoltarea unor direcții de cercetare în domeniul managementului clinic. În acest cadru, se conturează premisele unor inițiative interdisciplinare, care au rolul de a susține elaborarea unor strategii de diagnostic și tratament personalizat.

Medicina personalizată – viziunea integrativă unde etica, colaborarea și inovația converg
Integrarea tehnologiilor emergente în medicină nu înlocuiește decizia clinică, întrucât competența în diagnostic și tratament este exclusiv a medicului, aceste tehnologii fiind utilizate doar ca instrumente de suport decizional. Integrarea responsabilă a acestor tehnologii în medicina personalizată presupune atât alinierea la reglementările europene, cât și adaptarea lor la specificul național. Succesul unei astfel de integrări depinde de capacitatea sistemului medical de a adapta inovația la nevoile reale ale pacienților, fără a compromite siguranța, transparența sau autonomia acestora. Medicina personalizată, astfel configurată, restructurează relația dintre pacient, medic și instituțiile de sănătate, promovând prevenția, individualizarea intervențiilor și colaborarea transdisciplinară ca elemente definitorii.n



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite