Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Rolul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice in infrastructurile si proiectele de cercetare internationale dedicate studiului schimbarilor climatice

27 Octombrie 2025



Impactul și rezultatele proiectelor derulate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) confirmă deopotrivă statutul proeminent și tradiția îndelungată a cercetării românești în studiul ecosistemelor acvatice, schimbărilor climatice și biodiversității. Acoperind un areal amplu de cercetare, de la Dunăre până la Antarctica, proiectele recente ale INCDSB, dar și cele aflate în pregătire, contribuie la o mai bună înțelegere a unor teme de studiu relevante la nivel global, consolidează infrastructura națională și rolul jucat în cadrul rețelelor internaționale de excelență. În acelasi timp sunt acumulate noi competențe științifice, este asigurată dezvoltarea pe termen lung a resursei umane din domeniu, și, la o scară mai mare, afirmarea institutului și a cercetării autohtone pe plan european și mondial.

„Proiectele și acțiunile științifice derulate în institut reflectă angajamentul strategic al INCDSB de a transforma România într-un actor relevant pe harta cercetării internaționale. Prin coordonarea infrastructurii DANUBIUS-RO – o componentă esențială a infrastructurii europene DANUBIUS-RI – Institutul contribuie decisiv la crearea unui sistem integrat de cercetare dedicat ecosistemelor fluviu–mare, cu aplicații directe în managementul durabil al resurselor naturale și adaptarea la schimbările climatice.
Totodată, reluarea expedițiilor ROICE în Antarctica, susținute până acum din resurse proprii, confirmă capacitatea INCDSB de a susține cercetare de vârf în medii extreme, cu rezultate semnificative pentru știință – de la studii climatice la biotehnologii. Implicarea noastră activă în proiecte precum cele menționate consolidează parteneriatele internaționale, promovează transferul de cunoștințe și contribuie la formarea unei noi generații de cercetători interdisciplinari.
Toate aceste inițiative conduc la consolidarea poziției României în cadrul rețelelor europene de excelență și creșterea impactului științei românești. Acești piloni sunt susținuți direct de conducerea institutului și reprezintă o investiție în oameni și viziune, menită să asigure atât continuitatea strategiei INCDSB, cât și angajamentul meu, ca director general, în realizarea acestor obiective și în creșterea competitivității și vizibilității institutului pe plan național și internațional.”
Mihaela Păun, director general INCDSB

DANUBIUS-RO-2 – proiect suport pentru dezvoltarea și consolidarea infrastructurii naționale DANUBIUS-RO, element central al infrastructurii europene DANUBIUS-RI
Lansarea proiectului strategic DANUBIUS-RO-2 reunește contribuțiile a nouă organizații de cercetare de vârf din România în cadrul unui consorțiu care își propune să consolideze infrastructura națională DANUBIUS-RO și formarea resursei umane prin programe interdisciplinare de masterat și doctorat. Finanțat de Autoritatea Națională pentru Cercetare, prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027, în cadrul Programului Cercetare în domenii de interes strategic – Subprogramul Sistemele fluvii, delte, mări – Danubius, proiectul se desfășoară complementar cu finanțarea pentru construcția, dotarea şi operaționalizarea celor trei componente ale infrastructurii europene DANUBIUS-RI: Hub-ul, Nodul de Analiză și Supersite-ul Delta Dunării, asigurate prin DANUBIUS-RO, finanțat în cadrul POCIDIF,



Acțiunea 1.2 - Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic.
Coordonat de INCDSB, sub conducerea directorului general Mihaela Păun, proiectul DANUBIUS-RO-2 reprezintă un pas esențial în consolidarea rolului României ca lider regional în DANUBIUS-RI, prima infrastructură pan-europeană dedicată studiului integrat al sistemelor fluviu–mare, cu accent pe zonele de tranziție precum deltele și estuarele, contribuind astfel la dezvoltarea unei rețele integrate de cercetare dedicată ecosistemelor fluviale și marine.
Componenta românească,
DANUBIUS-RO, cuprinde hub-ul central și Supersite-ul Delta Dunării, elemente cheie pentru cercetarea interdisciplinară privind schimbările climatice, biodiversitatea și sustenabilitatea ecosistemelor acvatice. Prin proiectul suport, România urmărește să transforme DANUBIUS-RO dintr-o structură pregătitoare într-o infrastructură operațională, capabilă să furnizeze date și soluții științifice pentru provocările majore de mediu și dezvoltare economică.
Consorțiul care gestionează proiectul DANUBIUS-RO-2 este alcătuit din organizații cu reputație solidă în cercetarea avansată. Alături de INCDSB, se regăsesc Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Tehnică de Construcții București, dar și institute de cercetare naționale: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar și Institutul de Geodinamică din Academia Română.
Această structură a parteneriatului reflectă nu doar o coagulare a expertizei naționale, ci și recunoașterea pe care aceste organizații o au față de importanța strategică a DANUBIUS-RO în context european. Unul dintre pilonii proiectului îl constituie dezvoltarea unei mase critice de specialiști prin programe comune de masterat și doctorat, stagii tematice și mobilități. Obiectivul este formarea unei generații de cercetători în domenii interdisciplinare, capabili să valorifice infrastructura distribuită și să contribuie la dezvoltarea de soluții inovatoare pentru managementul durabil al sistemelor fluviu–mare.

Românii revin în Antarctica: INCDSB lansează o nouă expediție
Sub egida INCDSB se conturează o nouă expediție ROICE în Antarctica, în parteneriat cu Universitatea din București. Este al cincilea sezon de cercetare polară coordonat de INCDSB în ultimii 10 ani – semn clar că România nu doar că vizează regiunea arctică-antarctică, dar reușește de fiecare dată să o facă organizat și profesionist.
Ceea ce merită subliniat este că până în prezent finanțarea expediției este asigurată integral de către INCDSB și Universitatea din București. Instituțiile își asumă costurile logistice, de transport, echipament, cercetători – responsabilități pe care puține organizații din România le pot gestiona. Acest sprijin propriu reflectă o viziune pe termen lung și stabilitatea unei instituţii care înțelege pe deplin importanța cercetării polare.



Temele de cercetare vizate sunt relevante la scară globală: topirea ghețarilor, schimbările climatice, biodiversitatea extremă, impactul asupra ecosistemelor marine, adaptările organismelor la condiții severe. Expedițiile ROICE (www.roice.ro), derulate între 2015 și 2020, au demonstrat că România poate contribui direct și consistent la înțelegerea schimbărilor climatice globale.
Prezența României în Antarctica are rădăcini adânci. În 1897, biologul Emil Racoviță a participat la expediția „Belgica”, prima care a iernat în Antarctica, devenind unul dintre pionierii biologiei polare moderne. După un secol, cercetările românești au fost relansate prin eforturile exploratorului Teodor Negoiță, care a organizat primele expediții românești în anii 1990 și a obținut, printr-un acord cu Australia, utilizarea Stației de Cercetare Law-Racoviță (2006–2016). Această tradiție a fost continuată prin expedițiile RONARE (Romanian National Antarctic Research Expedition) organizate de Academia Română și apoi, din 2015, prin programul ROICE, coordonat de INCDSB. Până acum, patru expediții au adus contribuții importante la studiul biodiversității extreme, al ghețarilor și al adaptării umane la condiții de mediu sever.



Un rezultat de referință al cercetărilor românești este descoperirea bacteriei Janthinobacterium lividum ROICE173, izolată din zăpada antarctică și studiată de echipa condusă de dr. Cristi Coman. Această specie s-a dovedit rezistentă la multiple antibiotice și produce violaceină, un pigment cu efect antimicrobian împotriva bacteriilor multirezistente. Studiul a fost publicat în 2018 în prestigioasa revistă Scientific Reports, confirmând potențialul Antarcticii ca sursă de soluții biotehnologice.
Cercetătorii români au realizat, de asemenea, studii izotopice asupra apelor antarctice pentru reconstrucția climatului din trecut, analize asupra calității apei și poluanților, precum și cercetări privind adaptarea fiziologică a organismului uman în condiții extreme. Aceste rezultate au fost posibile prin colaborări internaționale solide, în special cu KOPRI (Korean Polar Research Institute), fiind găzduite la Baza de Cercetare King Sejong din Antarctica de Vest. Pe baza rezultatelor obținute, cercetătorii români au participat constant la conferințe internaționale SCAR (Scientific Committee on Antarctic Research), consolidând reputația României în domeniul polar.
Noua expediție va continua tradiția cercetării multidisciplinare, concentrându-se pe trei direcții majore:
♦Adaptarea microbiană și impactul schimbărilor climatice – studierea comunităților microbiene din zăpadă, gheață și sol pentru a înțelege capacitatea acestora de adaptare și potențialul lor biotehnologic.
♦ Calitatea apei și analiza poluanților – investigarea prezenței compușilor poluanți (microplastice, reziduuri petroliere) și realizarea de analize izotopice pentru monitorizarea schimbărilor de mediu.
♦ Adaptarea umană la condiții extreme – monitorizarea markerilor fiziologici și comportamentali ai echipei, pentru a înțelege modul în care corpul uman răspunde la stresul termic și izolare.
Prin aceste expediții, România nu doar că participă la efortul internațional de a documenta schimbările climatice, dar își consolidează și rolul într-o rețea globală de cercetare științifică. Activitatea echipei
ROICE este completată de participări constante la conferințe internaționale, articole publicate și diseminarea rezultatelor către publicul larg, inclusiv prin evenimente educaționale și colaborări regionale.
Expediția ROICE 2026 reprezintă un pas decisiv în consolidarea cercetării polare românești. Prin continuitatea acestor demer-
suri, România își afirmă angajamentul față de știința polară, contribuie la înțelegerea crizei climatice globale și demonstrează că are capacitatea de a susține expediții complexe cu resurse proprii și cu o echipă de cercetători dedicați. Despre această nouă expediție și despre rolul pe care cercetarea românească îl joacă în Antarctica puteți afla mai multe aici: https://unibuc.ro/despre-drumul-catre-tara-in-care-auzi-cum-se-rup-ghetarii-si-cercetarea-romaneasca-in-antarctica-intr-un-nou-episod-al-seriei-proiect-sub-lupa/.



ARSINOE: rolul strategic al INCDSB în consolidarea rezilienței Deltei Dunării și extinderea expertizei în eco-cercetare globală
Proiectul european ARSINOE dedicat promovării regiunilor rezistente la schimbări climatice prin soluții inovatoare sistemice și derulat prin Orizont 2020, programul multianual de cercetare și inovare al Uniunii Europene, a ajuns la final. Cu contribuția INCDSB, România a jucat un rol semnificativ în cadrul studiului de caz dedicat Mării Negre, unde împreună cu partenerul BSUN (Rețeaua Universităților de la Marea Neagră) s-a ocupat de aspectele specifice Deltei Dunării (Case Study 6 – Black Sea).
Contribuția sa, deși a fost una locală, este profund legată de consolidarea unei expertize multidisciplinare, care se înscrie în proiecte mari precum DANUBIUS-RO, expediții de cercetare antarctice și strategii de investigare a schimbărilor climatice. ARSINOE (Adaptation & Resilience of Systems Exploring Nature-based solutions and cO-creation for Europe) și-a propus să identifice și să testeze soluții inovatoare pentru adaptare la schimbările climatice. Un punct esențial a fost consultarea comunităților locale, autorităților și actorilor științifici în evaluarea, testarea și co-crearea de instrumente care să răspundă provocărilor legate de climă: poluare a apei, stres hidric, încălzire, secetă, inundații.
Studiul de caz dedicat Deltei Dunării a abordat una dintre cele mai importante provocări de mediu din regiune: deteriorarea calității apei și reducerea capacității biofiltrante a microbiotei acvatice, determinate de schimbările climatice și de presiunea activităților umane. Accentul a fost pus pe monitorizare și generare de date, precum și pe implicarea comunităților locale și a părților interesate prin organizarea de workshop-uri tematice în identificarea soluțiilor la provocările si problemele deltei, cu o aplecare asupra celor care pot fi adaptate contextului regional.
Pe durata proiectului ARSINOE, echipa INCDSB a avut un rol activ și vizibil în studiul de caz dedicat Deltei Dunării. Institutul a lansat un apel internațional pentru soluții inovatoare, menite să crească reziliența ecosistemelor acvatice la poluarea apei, și a sprijinit atât logistic, cât și științific implementarea acestora în teren. Printre activitățile majore s-au numărat monitorizarea parametrilor de calitate ai de apei, colectarea și integrarea datelor in-situ care pot fi folosite pentru dezvoltarea de modele predictive pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor Deltei Dunării.
Totodată, INCDSB a avut un rol de facilitator al dialogului dintre mediul științific, autoritățile și comunitățile locale, contribuind la transformarea procesului de cercetare într-o colaborare reală între știință și societate.
Implicarea institutului în proiectul ARSINOE a demonstrat că protejarea și înțelegerea Deltei Dunării pot fi consolidate printr-o abordare integrată, care combină instrumente moderne de monitorizare, modelare științifică și participare comunitară. Rezultatele proiectului au furnizat date esențiale pentru diagnoza stării ecosistemelor, soluții testate pentru înțelegerea mecanismelor naturale pe două direcții – biofiltrarea în mediile acvatice și dinamica sării în solurile din proximitatea lacurilor sărate, precum și instrumente utile pentru factorii de decizie.
Pentru institut, proiectul a reprezentat o validare a capacității sale de a acționa ca un nod de excelență științifică, capabil să răspundă provocărilor complexe generate de schimbările climatice.
Experiența acumulată în ARSINOE se adaugă portofoliului tot mai consistent al INCDSB, care îmbină activitățile din cadrul DANUBIUS-RO, proiectele europene de cercetare aplicată și investigațiile ecosistemelor antarctice. Această complementaritate tematică permite transferul de cunoștințe și metode între contexte globale și locale, generând o expertiză unică în domeniul cercetării ecosistemelor naturale și al sustenabilității.

Adaptarea vieții microscopice acvatice la schimbările climatice: soluții sustenabile pentru protejarea ecosistemelor și resurselor de apă
În perioada 2022–2025, Filiala INCDSB Cluj Napoca și-a consolidat poziția de centru de excelență în studiul ecosistemelor acvatice, derulând patru proiecte naționale și internaționale de mare impact. Prin proiectul ADVANCE, cercetătorii au investigat mecanismele de evoluție adaptivă a algelor marine în condiții similare celor generate de schimbările climatice, contribuind la înțelegerea capacității de reziliență a fitoplanctonului în fața stresului ambiental. Proiectul AQUACOSM Plus a plasat echipa de cercetători într-un context european interdisciplinar, prin integrarea cercetării acvatice într-o rețea colaborativă de infrastructuri experimentale, menită să armonizeze și să extindă studiile asupra ecosistemelor acvatice continentale și marine.
Prin ZeoCyan, grupul a adus o contribuție inovatoare în direcția valorificării sustenabile a efluenților proveniți din stațiile de epurare, dezvoltând bio-filme de cianobacterii pe suport de zeolit cu potențial utilizabil ca bio-fertilizator ecologic. În cadrul proiectului PredAqua, cercetătorii au combinat abordări experimentale și modele ecologice pentru a simula și testa dinamica comunităților planctonice, oferind noi perspective asupra echilibrului trofic în ecosisteme acvatice controlate.
Începând cu anul 2024, direcțiile de cercetare s-au diversificat prin crearea unei colecții de zooplancton, care completează Colecția de Alge a filialei INCDSB Cluj-Napoca, consolidând astfel infrastructura de referință pentru studiile asupra biodiversității acvatice. Totodată, s-a constituit un nou grup de cercetare dedicat Rețelelor Trofice Experimentale, unde se dezvoltă modele matematice avansate pentru analiza și predicția funcționării ecosistemelor acvatice.
Prin aceste activități, cercetătorii INCDSB au demonstrat competențe solide în ecologie acvatică, biotehnologii verzi, modelare ecologică și gestionarea sustenabilă a resurselor biologice.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Trandafir Romica
Felicitări și succes în toate domeniile de cercetare lansate. Merită apreciat impactul științific pe plan internațional al inițiativelor INCDSB din Bucuresti și al rezultatelor științifice prezentate în conferințe naționale și internaționale precum și cele publicate în reviste internaționale de specialitate.
01 Noiembrie 2025, 08:09:04