Paradigmele etice și adaptabilitatea instituțională în fața expansiunii Inteligenței Artificiale în mediul academic
Integrarea Inteligenței Artificiale (IA) își lasă amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, de la fabricație și educație până la medicină și producerea de energie. În acest context, la nivel european au fost elaborate o serie de acte juridice menite să reglementeze utilizarea responsabilă a acestor tehnologii. Având ca drept obiectiv adaptarea la noile provocări etice asociate acestei transformări, instituțiile de învățământ superior elaborează reglementări interne privind utilizarea Inteligenței Artificiale, prin care să definească principiile, normele și responsabilitățile integrării acesteia în cadrul activităților academice, în conformitate cu valorile instituționale, etica profesională și legislația în vigoare.
Inteligența Artificială (IA) generează transformări semnificative în domeniul educației, în special în mediul universitar, determinând o reconfigurare a paradigmelor de formare și evaluare academică. Pentru a se alinia cadrului normativ european, universitățile elaborează regulamente menite să asigure utilizarea etică și responsabilă a acestor tehnologii, orientată simultan către promovarea excelenței prin formarea unor specialiști cu competențe avansate și către protejarea valorilor umane fundamentale, respectiv a principiilor deontologice.
În cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București a fost adoptat un Regulament privind utilizarea tehnologiilor de Inteligență Artificială (IA), care se adresează tuturor părților implicate în activitatea universitară – de la studenți, cadre didactice și cercetători, până la personalul administrativ. Regulamentul vizat integrează atât reglementările juridice cu aplicabilitate la nivel european și național, cât și valorile fundamentale consacrate prin Carta Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Regulamentul privind integrarea IA în cadrul activităților academice este întemeiat pe baza respectării a cinci principii fundamentale menite să asigure utilizarea etică și responsabilă a acestei tehnologii – respectarea drepturilor omului, transparența și înțelegerea deciziilor generate de IA, respectarea autonomiei umane, promovarea echității, incluziunii și non-discriminării, precum și respectarea confidențialității și securității datelor.
Respectarea drepturilor omului constituie fundamentul etic al utilizării responsabile a IA în educație, iar transparența presupune aplicarea unor algoritmi care permit înțelegerea raționamentelor decizionale. Principiul autonomiei umane subliniază dreptul fiecărei persoane de a controla interacțiunea cu sistemele bazate pe IA, promovând echitatea, incluziunea și accesul echitabil la beneficiile acestei tehnologii. Principiul confidențialității și securității datelor garantează gestionarea sigură a informațiilor utilizatorilor și presupune responsabilități precum informarea prealabilă privind politicile de confidențialitate și evitarea introducerii datelor sensibile în sistemele de IA.
În conformitate cu Directiva (UE) 2019/790 și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care definesc originalitatea prin exprimarea personalității autorului, IA poate fi utilizată doar ca instrument de sprijin, iar validitatea și recunoașterea rezultatelor depind de reflectarea contribuției personale a autorului în realizarea conținutului știintific.
Conform regulamentului în vigoare, utilizarea tehnologiilor de IA în activitățile didactice și de cercetare se axează pe respectarea a trei principii etice fundamentale – utilizarea responsabilă a IA, asigurarea integrității academice și a responsabilității personale în interacțiunea cu IA, precum și respectarea integrității proceselor de evaluare prin interzicerea utilizării IA în activitățile de notare.
Principiul integrității academice și al responsabilității personale subliniază asumarea de către autor a conținutului elaborat, garantând originalitatea și declararea explicită a utilizării tehnicilor de IA, în spiritul transparenței și al respectării normelor deontologice. Ultimul principiu vizează interzicerea utilizării IA în activitățile de evaluare academică, cu excepția cazurilor autorizate, nerespectarea sa reprezentând o încălcare a normelor etice și deontologice universitare.
Reguli privind utilizarea responsabilă a Inteligenței Artificiale
Regulamentul adoptat la nivelul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București stabilește reguli privind utilizarea etică a IA, consolidând responsabilitatea individuală și instituțională în integrarea acesteia în activitățile academice. În consecință, au fost definite nouă reguli fundamentale, structurate pe trei direcții conceptuale complementare:
♦Transparența implică declararea explicită a utilizării IA și evidențierea clară a contribuțiilor autorului în toate etapele proceselor didactice și de cercetare;
♦ Responsabilitatea include respectarea drepturilor de autor, validarea critică a conținutului generat prin utilizarea IA și identificarea constrângerilor, respectiv a limitărilor sistemelor automatizate;
♦ Integritatea academică presupune interzicerea atribuirii calității de autor sistemelor de IA, utilizarea lor fiind permisă exclusiv ca instrument de suport în activitățile de documentare sau structurare a ideilor. Nu este permisă utilizarea IA în elaborarea secțiunilor care reflectă contribuția originală a lucrărilor științifice, întrucât o astfel de practică contravine principiilor de etică, integritate și responsabilitate academică.
În acest context, fiecare autor are obligația de a declara modul în care integrează instrumentele de IA în realizarea lucrării, precizând totodată modalitățile prin care informațiile au fost verificate și validate. Atribuirea calității de autor sistemelor de IA este interzisă, acestea neputând fi menționate în bibliografii sau incluse între autorii unor lucrări științifice, întrucât nu pot îndeplini principiile care definesc calitatea de autor – evaluarea critică a conținutului, validarea informațiilor și exprimarea consimțământului informat pentru publicare.
Analiza percepțiilor studenților privind integrarea Inteligenței Artificiale în mediul academic
Având ca obiectiv analiza percepțiilor studenților din anii terminali ai Facultății de Automatică și Calculatoare privind integrarea IA în activitățile academice și utilizarea acesteia în activitatea profesională, a fost realizat un sondaj de opinie la care au participat 80 de respondenți.
Rezultatele sondajului arată că 55% dintre studenți ar utiliza IA pentru explicarea conceptelor complexe, iar 38,7% pentru identificarea și accesarea resurselor suplimentare de studiu. Totodată, 60% consideră că aceasta nu poate substitui cursurile tradiționale, ci doar le poate completa, susținând astfel consolidarea unor modele educaționale hibride, bazate pe personalizare și adaptabilitate.
Referitor la rolul profesorilor în era IA, răspunsurile studenților denotă un echilibru între două perspective majore: 46,3% dintre respondenți îi consideră mentori și validatori ai procesului de învățare, iar 45% îi percep drept principali furnizori de cunoștințe. Profesorii sunt percepuți ca mentori și facilitatori ai procesului educațional, oferind modele de gândire și conduită profesională pe care sistemele de IA nu le pot înlocui. Prin activitatea lor, ei susțin formarea gândirii critice și a reflecției etice, orientând studenții spre o utilizare responsabilă și echilibrată a tehnologiei.
Integrarea IA în activitatea profesională a absolvenților Facultății de Automatică și Calculatoare determină transformări majore, manifestate prin modificări semnificative la nivelul pieței muncii — dispariția anumitor locuri de muncă, concomitent cu apariția unor noi domenii și specializări pentru care formarea trebuie anticipată încă din ciclurile universitare de licență și masterat.
Datele sondajului evidențiază interesul crescut al studenților pentru formarea în domeniul IA: 62,5% consideră necesară includerea cursurilor de IA aplicată în planul de învățământ, iar 33,8% menționează că acestea ar trebui să aibă caracter opțional. Totodată, 70% dintre respondenți s-ar înscrie la o specializare axată pe IA, în timp ce 18,8% ar urma această direcție doar din necesitate profesională. În ceea ce privește nivelul de dependență față de aceste tehnologii, 56,3% îl evaluează ca fiind unul moderat, recunoscând totodată tendința IA de a deveni o componentă indispensabilă a industriei Tehnologiei Informației (IT).
Direcții strategice
Pentru a alinia formarea studenților la tendințele actuale ale pieței muncii, Facultatea de Automatică și Calculatoare a introdus la nivelul cursurilor de licență discipline dedicate dezvoltării competențelor necesare interacțiunii și proiectării sistemelor bazate pe IA. La nivelul studiilor de master, oferta educațională a fost diversificată prin introducerea și adaptarea programelor de studii orientate spre aplicarea avansată și dezvoltarea IA, în concordanță cu cerințele actuale ale pieței muncii.
În acest context, aplicarea Regulamentului privind utilizarea tehnologiilor de Inteligență Artificială constituie o direcție strategică în desfășurarea activităților didactice și de cercetare, contribuind totodată la asigurarea calității procesului educațional în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Informarea și formarea continuă a personalului academic și a studenților în privința principiilor etice, a drepturilor și a responsabilităților asociate utilizării integrării IA constituie o prioritate la nivel instituțional, orientată spre promovarea utilizării responsabile a IA ca instrument de sprijin în procesul educațional și de cercetare.
Parerea ta conteaza: 





























UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...








DOME Marketplace: Europe s Answer to Cloud Fragmentation