Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

O nouă geografie a încrederii bazată pe investiții, digitalizare și colaborare

27 Octombrie 2025



În octombrie 2025, Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat lui Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt pentru cercetările lor privind inovația și „distrugerea creativă”, adică modul în care tehnologiile noi le înlocuiesc pe cele vechi, stimulează creșterea economică și reconfigurează piețele, nu prin creștere liniară, ci prin valuri de inovație care provoacă, în același timp, și neliniște și speranță. Această perspectivă capătă o relevanță aparte pentru țările emergente care încearcă să își regândească rolul economic într-un peisaj global tot mai volatil. România, ca parte a unor rețele europene de inovare, are șansa de a trece de la aspirație la realitate. Însă acest proces presupune mai mult decât conectarea la tehnologii de vârf. Cere și o capacitate reală de a transforma ideile în proiecte, de a uni regiuni, talente și investiții într-un ritm care să țină pasul cu schimbarea.



Progresul economic într-o lume aflată în permanentă reinventare
Hărțile investițiilor internaționale se reconfigurează. Într-un context în care sustenabilitatea și capacitatea de adaptare devin criterii din ce în ce mai importante, piețele emergente atrag tot mai multă atenție. Nu mai sunt privite doar ca surse de costuri reduse, ci ca spații în care pot fi dezvoltate și testate soluții cu potențial global, în special în domeniile digitale și verzi.
Europa Centrală și de Est este parte din acest proces. În România, indicele Bucharest Exchange Trading (BET), care reflectă evoluția companiilor listate pe piața reglementată, a fost în creștere cu 20,74% după prima jumătate a anului, conform analizei specialiștilor. Această evoluție semnalează un interes constant al investitorilor pentru regiune. Totuși, aceste rezultate trebuie privite și în relație cu întrebări legate de infrastructură, calitatea administrației și stabilitatea politicilor publice. În acest context, modele europene de cooperare interregională, cum este Inițiativa Vanguard, oferă exemple utile despre cum pot fi conectate capacitățile locale cu rețele mai largi de inovare.

Inițiativa Vanguard și potențialul României pentru colaborare interregională
Inițiativa Vanguard este o rețea europeană de colaborare interregională centrată pe specializare inteligentă și inovare industrială. Ea reunește regiuni care își propun să accelereze validarea industrială a soluțiilor inovatoare, să reducă decalajele dintre cercetare și aplicare și să contribuie la tranziția verde și digitală. Nu este un program de finanțare în sine, ci oferă un cadru flexibil în care autorități regionale, companii și institute de cercetare pot dezvolta împreună proiecte demonstrative. Acestea sunt organizate în jurul unor parteneriate tematice, așa-numitele „pilots”, care includ schimb de cunoștințe, dezvoltare de proiecte comune și, uneori, formarea de platforme pentru testare și scalare.
Participarea într-un astfel de partene-
riat nu presupune restructurarea politicilor regionale, ci permite experimentarea și construcția de consorții încă din fazele incipiente. Astfel, riscurile asociate tranziției de la idee la piață pot fi reduse, iar șansele de a atrage investiții sau finanțare europeană în etapele următoare cresc. Pentru România, acest model poate aduce beneficii semnificative, în special în contextul în care participarea la rețele europene de inovare devine tot mai importantă.
Regiunea de dezvoltare Nord-Est este deja membră activă a Inițiativei Vanguard, implicându-se în proiecte pilot din domenii precum bioeconomia, digitalizarea și tehnologiile de producție avansată. Inițiativa facilitează accesul la infrastructuri de testare, schimbul de bune practici și consolidarea lanțurilor valorice europene, iar acest tip de colaborare poate deveni un exemplu de urmat pentru alte regiuni românești.

Conectivitate, competențe și încredere – condiții cheie pentru atragerea investițiilor
Regiunile din Europa Centrală și de Est au nevoie de infrastructură modernă, conectivitate funcțională și competențe locale solide pentru a se poziționa ca parteneri relevanți în rețelele europene de inovare. Accesul la rețele logistice eficiente, existența unor platforme digitale funcționale și o forță de muncă pregătită pot influența direct decizia investitorilor sau a consorțiilor care selectează locații pentru proiecte pilot.
În România, aceste progrese există, dar sunt distribuite inegal. Unele orașe au modernizat infrastructura digitală și oferă servicii publice online, iar anumite sectoare private susțin formarea și inovarea. Totuși, lipsa unor centre funcționale de testare și validare limitează implicarea întreprinderilor mici în proiecte internaționale. Conectarea acestor actori la rețele europene depinde de existența unor mecanisme de sprijin clare și de capacitatea instituțiilor locale de a coordona acțiuni coerente.
Inițiativele europene de colaborare interregională contribuie atât la dezvoltarea de soluții comune, cât și la consolidarea capacităților locale. Investitorii caută tot mai des ecosisteme echilibrate, unde infrastructura, competențele și susținerea administrativă lucrează împreună. Regiunile care oferă acest mix sunt mai bine poziționate în competiția pentru resurse și proiecte. România face parte din acest peisaj, într-un moment în care interesul pentru piețele emergente a crescut. Randamentele reale mai mari, tranziția către economie verde și perspectivele de dezvoltare repoziționează economiile din Europa Centrală și de Est în atenția capitalului internațional. Totuși, profilul investițional al României este evaluat cu prudență.
Participarea României la inițiative europene relevante, cum ar fi Inițiativa Vanguard, arată un potențial care merită valorificat. Regiunea de dezvoltare Nord-Est este membră activă, implicată în proiecte pilot din domenii precum bioeconomia, transformarea digitală și producția avansată. Aceste parteneriate facilitează schimbul de bune practici și pot deveni modele pentru alte regiuni interesate de dezvoltare prin inovare colaborativă.
În același timp, limitele administrative, lipsa de coordonare instituțională și ritmul lent de implementare continuă să afecteze capacitatea României de a profita de aceste oportunități. Evaluările recente privind climatul investițional evidențiază un echilibru între oportunități și riscuri. Succesul unor inițiative, cum ar fi licitațiile pentru energie regenerabilă sau proiectele de mobilitate urbană din Valea Jiului, sugerează că România poate avansa prin strategii bazate pe testare, colaborare și rezultate concrete.
Totuși, încrederea se câștigă prin consecvență. Investitorii internaționali monitorizează atent riscurile asociate guvernanței, stabilității politice și capacității administrative. Într-un context volatil, piețele acordă mai multă atenție rezultatelor demonstrabile decât promisiunilor ambițioase. Statele care pot arăta rezultate, chiar și la scară redusă, sunt cele care atrag încrederea și resursele necesare pentru a accelera tranziția.



Legătura dintre transformare digitală și sustenabilitate
Transformarea digitală nu este un scop în sine, ci devine relevantă atunci când susține obiective mai largi, cum ar fi eficiența energetică, economia circulară sau accesul echitabil la servicii. În acest sens, digitalizarea și sustenabilitatea nu sunt două direcții separate, ci se întrepătrund în tot mai multe proiecte europene.
Tehnologiile digitale pot contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor, prin monitorizare în timp real, trasabilitate și automatizare. De exemplu, sistemele inteligente de gestionare a energiei sau soluțiile digitale pentru lanțurile valorice pot reduce pierderile și pot sprijini luarea unor decizii mai bine informate. În același timp, utilizarea datelor în scopul măsurării impactului de mediu devine tot mai importantă pentru companiile care trebuie să respecte cerințele de raportare non-financiară.
În România, astfel de exemple încep să apară, chiar dacă sunt încă răspândite inegal. De la orașe care implementează soluții pentru mobilitate urbană sustenabilă, până la companii care investesc în infrastructuri de date pentru trasabilitate, direcția este clară. Provocarea rămâne extinderea acestor inițiative, astfel încât să devină parte a unui ecosistem funcțional. Această convergență între digital și verde oferă o oportunitate de repoziționare pentru economiile emergente, dar necesită continuitate și colaborare între toți actorii implicați.

Un echilibru care se construiește
Interesul reînnoit pentru piețele emergente poate fi o oportunitate reală, dar atragerea capitalului nu se rezumă la cifre favorabile sau la promisiuni ambițioase. Investitorii caută dovezi clare că infrastructura, competențele și sprijinul administrativ sunt disponibile și funcționale. Mai ales în domeniile care implică inovație și sustenabilitate, încrederea se construiește în timp, prin proiecte concrete și rezultate verificabile.
România are în față o fereastră de oportunitate. Progresele realizate în domeniul digitalizării, al energiei verzi sau al piețelor de capital arată un potențial care merită consolidat. În același timp, provocările legate de absorbția fondurilor, coerența politicilor și capacitatea instituțională rămân elemente esențiale de corectat. Un parcurs echilibrat, bazat pe colaborare între sectorul public, cel privat și inițiative europene, poate transforma această perioadă într-un punct de cotitură.
Pentru a sprijini partenerii în adoptarea tehnologiilor care contribuie la trasabilitatea materialelor, optimizarea consumului energetic sau îmbunătățirea proceselor prin inteligență artificială, Green eDIH colaborează cu parteneri din rețele europene, oferind astfel modele funcționale de inovare aplicată, în special în sectoarele emergente care combină digitalul cu soluții verzi.
Proiectele derulate includ activități de formare, implicarea în consultări publice și contribuții la modele de politici care urmăresc o integrare coerentă a cerințelor digitale și climatice. Astfel, Green eDIH devine parte dintr-un ecosistem care urmărește nu doar adoptarea tehnologiei, ci și transformarea structurală necesară pentru a valorifica aceste investiții pe termen lung.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite