Revista >> Noiembrie 2025 [Nr. 278] >> Top Story

Space Rider: primul sistem spațial european reutilizabil, realizat cu contribuție românească

Alexandru Batali, Leonard Ulmeanu-Angelescu

25 Noiembrie 2025

INCAS a proiectat și fabricat demonstratorul care validează noi tehnologii spațiale

La mijlocul lunii octombrie, INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” a livrat Centrului Italian de Cercetare Aerospațială (CIRA) demonstratorul tehnologic Space Rider - Descent and Landing Test Model (DLTM), marcând un pas esențial în dezvoltarea de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a primului sistem spaţial reutilizabil realizat pe continentul nostru. Programat să fie lansat în anul 2027, Space Rider îşi propune să reprezinte o schimbare de paradigmă la nivelul misiunilor europene, prin reutilizarea vehiculelor recuperate din spaţiu.

În cadrul unui contract gestionat de CIRA - Centrul Italian de Cercetare Aerospațială pentru Thales Alenia Space, INCAS a fost responsabil cu proiectarea și fabricarea demonstratorului tehnologic Space Rider - Descent and Landing Test Model (DLTM), un model experimental la scară reală, conceput pentru a reda caracteristicile fizice ale modulului de reintrare (dimensiune, masă, sistem de recuperare și tren de aterizare). La sfârșitul lunii septembrie, INCAS a încheiat cu succes campania de testare mecanică a structurii pentru a confirma integritatea structurală a prototipului DLTM şi compatibilitatea cu cerințele sistemului. În urma finalizării acestei etape, CIRA va instala pe demonstrator sistemele interne ale prototipului, inclusiv avionică, software, trenul de aterizare și sistemul de recuperare.
Demonstratorul a fost livrat de INCAS pe 13 octombrie 2025 Centrului Italian de Cercetare Aerospațială, iar pe 14 octombrie s-a făcut recepţia acestuia. Modelul a fost predat împreună cu rezultatele campaniei de testare şi validare a structurii, care a durat în jur de 3 luni.
Modelul experimental realizat de INCAS este componenta centrală a campaniei finale de teste funcționale (Drop Test - largare dintr-un elicopter heavy lifter CH-47 Chinook de la 3000 m altitudine) în poligonul Salto di Quirra din Sardinia în viitorul apropiat. Aceste teste de cădere liberă vor evalua evoluția zborului și aterizarea autonomă. De asemenea, va fi testat și trenul de aterizare în condiții relevante. Aterizarea trebuie să fie extrem de precisă şi se va efectua prin intermediul unui pilot automat şi al unui set de paraşute care vor ghida demonstratorul către locul de aterizare - un cerc cu diametrul de 300 de metri. În iunie 2025, pe acelaşi poligon din Sardinia a mai avut loc o campanie de teste preliminare, efectuate pentru a demonstra controlul autonom al coborârii sub parașută (closed-loop). În locul demonstratorului a fost folosit un lest ce a avut o greutate similară şi s-a demonstrat că parașutele pot susţine încărcătura respectivă. Demonstrația a marcat un standard nou pentru aterizarea controlată sub parapantă: control complet al traiectoriei și precizie remarcabilă, fără intervenție de la sol.

Rolul INCAS şi etapele parcurse
Ing. Ionuţ Brînză (foto), responsabil proiect Space Rider din partea INCAS, sintetizează contribuţia institutului la procesul de materializare a vehiculului spaţial Space Rider şi a misiunii ESA cu acelaşi nume: „Cercetătorii şi inginerii de la INCAS au proiectat demonstratorul DLTM şi au calculat elementele structurale necesare pentru construcţie şi teste, astfel încât să corespundă structural şi din punct de vedere al distribuţiei greutăţii similare celei din zbor, să dispună de cavităţi care să permită integrarea echipamentelor de comandă, control şi aterizare (paraşutele, partea de avionică şi trenul de aterizare) precum şi sisteme pentru transport şi aterizare.”
Implicarea în proiect a început în 2021, când INCAS a fost ales de către CIRA pentru a proiecta şi realiza modelul experimental. „A contat în această selecţie expertiza valoroasă a Institutului, acumulată de-a lungul timpului prin proiectarea de structuri aviatice complexe şi demonstratoare tehnologice de mari dimensiuni în cadrul unor programe europene de referinţă, prin care INCAS a demonstrat că poate fi un partener competitiv în proiecte internaționale”, explică ing. Ionuţ Brînză.
Cel mai recent şi răsunător exemplu de reușită este proiectarea pentru AIRBUS a fuselajului demonstratorului RACER, fundamentul unei noi generaţii de elicoptere la nivel european, în cadrul Clean Aviation - principalul program de cercetare și inovare al Uniunii Europene dedicat evoluţiei aviaţiei. De succes a fost şi implicarea în realizarea şi lansarea demonstratorului BLADE, în esenţă un proiect de modificare şi reconfigurare a unui Airbus A340 cu scopul de a demonstra viabilitatea tehnologiei de curgere laminară extinsă în vederea reducerii consumului de combustibil al aeronavelor.

În ultimii 15 ani pot fi însă menţionate şi alte participări reuşite care au consolidat prestigiul şi recunoaşterea institutului pe plan european şi internațional. În cadrul FP7, INCAS a participat la programul AfloNext de creştere a performanțelor aeronavelor, fiind implicat în dezvoltarea demonstratorului de sol, folosit de asemenea și în tunelul aerodinamic criogenic de la CIRA, conceput să testeze şi să valideze tehnologia Hybrid Laminar Flow Control și integrarea de volet de bord de atac de tip Krueger orientată în direcţia controlului activ al fluxului de aer pe aripi. Institutul se poate mândri şi cu participarea la dezvoltarea demonstratorului ZeFIR pentru noua generație de motoare, cele electrice, sub comanda gigantului industrial Safran. În acest caz, INCAS a adaptat o aripă de Boeing 737, compatibilă cu noile motoare, şi a participat la campanile de teste din Olanda, la cea mai mare suflerie din Europa – DNW LLF. De asemenea, în Clean Sky, program precursor al Clean Aviation, institutul a contribuit cu o nouă configurație de coadă (proiectare, calcul structural, execuție și montare infrastructură de comandă și control pentru teste) pentru un demonstrator al companiei Dassault Aviation (Franța), jucător internaţional major, recunoscut pentru avioanele sale militare şi cele destinate oamenilor de afaceri.
În ceea ce priveşte Space Rider, INCAS a realizat un model la scară 1:1, ce are un nivel de maturitate tehnologică 5-6 și permite testarea secvenței de coborâre și aterizare. Obiectul construit, ce corespunde cu cel care va fi lansat în spațiu, din punct de vedere al geometriei și al distribuției de mase, va fi echipat cu toată partea de pilot automat şi avionică, cu un set de 3 parașute şi un tren de aterizare fără roţi, de tip patine. Participarea la proiect a început înainte de 2020, în faza B2/C, când specialiştii INCAS au testat în sufleria trisonică a institutului modelul redus la scară. În urma testelor reuşite din tunel s-a trecut la faza D, în anul 2021, în care s-a proiectat structura cu particularităţile sale, la scara 1:1. Totodată, demonstratorul a fost interfaţat cu o mulțime de alte obiecte care vor fi incluse în acesta, fiecare cu volume şi particularităţi specifice: parașutele, partea de comandă și control, trenul de aterizare. Partea de fabricație în sine a durat mai puțin de un an şi s-a efectuat la Centrul TGA (Technologies for Green Aviation) al INCAS din Craiova.

Arhitectura echipei implicate
O multitudine de specialiști din cadrul INCAS au fost angrenați în dezvoltarea demonstratorului DLTM. În fazele B2/C accentul a fost pus pe partea de cercetare și experimentare în tunel aerodinamic, prin implicarea specialiștilor și cercetătorilor în aerodinamică ai institutului. În faza D, odată cu maturizarea proiectului, activitățile au fost axate pe dezvoltare tehnologică, fiind implicați specialiști în aerostructuri, ingineri proiectanţi și ingineri de calcul.
După elaborarea documentației, fabricația pieselor și asamblarea finală a demonstratorului la INCAS TGA Craiova, acesta a fost adus la STRAERO (INCAS Group), unde au fost implicați inginerii de test. În urma validării structurii printr-o campanie de testare, aceasta a fost dusă înapoi la INCAS TGA Craiova pentru a fi vopsită și montate restul componentelor care nu erau necesare în timpul testelor structurale.
„În total au fost angrenați în acest proiect 25 de specialişti din cadrul INCAS, care au compus o echipă echilibrată sub aspectul vârstei şi al experienţei, media de vârstă fiind în jur de 40 de ani. Cercetătorii seniori au asigurat şi o predare de ştafetă, transmiţând cunoştinţe şi expertiză către colegii mai tineri şi pregătind în felul acesta apariţia unei noi generaţii de ingineri”, apreciază ing. Ionuţ Brînză.

Câştigurile participării la o misiune europeană de referinţă
În urma implicării exemplare într-un proiect de relevanță europeană şi globală, există o suită întreagă de beneficii pe care ţara noastră şi cercetarea românească, în general, dar şi INCAS, în mod special, le capitalizează. România a fost parte activă în definirea viitoarei arhitecturi tehnice a sistemelor spațiale reutilizabile, fiind astfel un deschizător de drumuri, unul dintre pionierii acestei direcţii noi de evoluţie a misiunilor spaţiale europene. De asemenea, ţara noastră probează încă o dată capacitatea sa de contribuție, la cel mai înalt nivel, în dezvoltarea unor soluții inovatoare în domeniul explorării și utilizării spațiului. Participarea în programul Space Rider consolidează totodată poziția României în rețeaua europeană de excelență tehnologică și deschide noi perspective şi oportunităţi pentru implicarea în programe internaționale de referință. În ceea ce priveşte INCAS, institutul își reconfirmă rolul de partener strategic în domeniul cercetării aerospațiale europene şi la nivelul contractorilor ESA, adăugând pe cartea sa de vizită o nouă participare reuşită în proiecte internaţionale flagship.

Un model de sustenabilitate spaţială
Space Rider (Space Reusable Integrated Demonstrator for Europe Return) este un laborator spaţial robotic de cercetare, fără echipaj uman, ce are dimensiunea de aproximativ 5 metri şi o greutate de circa 3 tone. Capabil să transporte până la 600 kg de încărcătură utilă, acest vehicul spaţial va facilita pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA) accesul la cercetare științifică în spațiu. După lansarea cu o rachetă Vega-C, va rămâne pe orbita joasă a Pământului timp de aproximativ două luni. Experimentele din interiorul său vor permite demonstrarea diferitelor tehnologii și vor aduce beneficii cercetării în domeniul farmaceutic, biomedicinei, biologiei și științelor fizice. La sfârșitul misiunii sale, Space Rider se va întoarce pe Pământ cu încărcătura sa utilă și va ateriza cu ajutorul unei parapante pentru a fi descărcat, recondiționat şi reutilizat pentru noi misiuni. Primul său zbor este programat pentru 2027, când se estimează că sistemul va fi operaţional, urmând să permită efectuarea periodică a numeroase experimente în spaţiu, pe baza aceleiaşi capsule. Caracterizat prin capacitatea de Return, Reload, Relaunch, Space Rider va fi un model european de sustenabilitate spaţială.
Misiuni potențiale:
- Gamă largă de experimente în condiţii extreme de microgravitație
- Validare/demonstrații pe orbită de noi tehnologii în Explorare robotică, Observarea (şi monitorizarea) Pământului din Spaţiu, Știință, Telecomunicații
- Inspecția sateliților