Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Viitorul hidrogenului, între planuri ambițioase și dezvoltare realistă

25 Noiembrie 2025



Expansiunea economiei mondiale este caracterizată de doi factori: creșterea populației și progresul în confortul personal. Ambii factori afectează actuala economie fosilă prin creșterea consumului și generarea unei cantități mai mari de gaze cu efect de seră. Problema cea mai gravă a industriei secolului XXI este urma de carbon lăsată de aceasta, iar concentrarea soluțiilor pe sursele regenerabile pare o alternativă.

Producția și utilizarea hidrogenului reprezintă una din potențialele soluții ale acestei probleme nu doar din punct de vedere a decarbonizării unor domenii precum industria grea sau a cimentului și a obținerii chimicalelor de bază, cât și din punct de vedere energetic, fiind un furnizor mare de energie cu posibilitatea implementării acestuia în toate domeniile vieții. Mai mult, în comparație cu energia electrică, acesta este mai ușor în stocare și transport.
Așa cum reiese și din Strategia hidrogenului, etapizată pentru următoarele trei perioade - 2025, 2030 și 2050 -, preocupările actuale la nivel mondial și național sunt direcționate spre obținerea hidrogenului prin procesul de electroliză a apei, folosind energie verde, obținută din surse regenerabile.
Declarațiile Consiliului Hidrogenului cu privire la decarbonizarea sectorului energetic prevăd că pentru anul 2050 contribuția hidrogenului verde pentru suplinirea necesarului total de energie electrică ar putea ajunge la 24 %.
La nivel global, pentru economia și societatea contemporană rămâne o adevărată provocare valorificarea potențialului energetic mare al hidrogenului, din perspectiva faptului că este cel mai abundent element chimic din univers, precum și prin prisma problemelor legate de producția eficientă a acestuia, stocarea, depozitarea, transportul și integrarea în infrastructura deja existentă.
Electroliza ocupă o poziție importantă deoarece este singura tehnologie care poate folosi surplusul de energie electrică fluctuantă generată prin intermediul surselor regenerabile de energie fiind o perspectivă în posibilitatea integrării acestor surse într-o economie bazată pe hidrogen. Accentul se pune pe electroliza alcalină a apei și electroliza saramurii în scopul obținerii hidrogenului cu emisii de carbon reduse sau zero datorită infrastructurii dezvoltate a acestor procedee, producând hidrogen de înaltă puritate.
În prezent, producția comercială de hidrogen este esențial bazată pe reformarea gazelor naturale, reformarea petrolului și gazeificarea cărbunelui care poate fi caracterizată prin eficiență scăzută și impacturi negative asupra mediului asociate cu generarea de emisii nocive. Electroliza apei pentru generarea de hidrogen (în prezent produce aproximativ 1 % din hidrogen global) va juca un rol cheie în atingerea obiectivelor privind schimbările climatice.

Perspective ale hidrogenului
Datorită paletei sale de largi de proprietăți, hidrogenul poate avea multe utilizări de perspectivă. În utilizarea industrială, hidrogenul poate înlocui coxul și gazul natural ca agent reducător în industria fierului și oțelului, poate contribui la decarbonizarea sectoarelor de producere a cimentului, fertilizanților și cel petrochimic. Acest scenariu prevede o etapă importantă de cercetare și dezvoltare a metodelor pentru a favoriza trecerea de la gaze naturale sau gaze derivate la hidrogen pur.
Odată cu dezvoltarea vehiculelor electrice și îngrijorarea cu privire la poluarea în domeniului transporturilor, hidrogenul apare ca un vector energetic interesant. Atât tehnologia ce vizează mașinile electrice cât și vehiculele pe bază de H2 împărtășesc beneficiul eliminării poluării, iar în funcție de sursa originală de energie electrică implicată în proces reducând sau eliminând poluarea în întregime.
Deși deține un mare potențial, utilizarea hidrogenului pentru generarea de electricitate poate fi neglijat în condițiile curente. Totuși, acesta joacă un rol important în stocarea energiei și echilibrarea variațiilor în cererea de electricitate.

Hidrogenul la putere în Europa
Până nu demult, scenariile energetice globale prevedeau o acoperire relativă a necesarului cu hidrogen. Aceste lucruri au început să se schimbe cu ajutorul următoarelor proiecții puse în studiu pentru utilizarea hidrogenului: Consiliul Hidrogenului: 18 % Consumul de Energie Total Final către anul 2050 (Total Final Energy Consumption TFEC); Agenția Internațională de Energie (IEA International Energy Agency), Scenariul Durabil de Dezvoltare: 13 % din Consumul de Energie Total Final către anul 2070; Uniunea Internațională pentru Gaze
(International Gas Union IGU): 7 – 24 % Consumul de Energie Total Final către anul 2070 (politică independentă); Comisia Pentru Tranziția Energetică: 15-20 % Consumul de Energie Total Final către anul 2050.
Sfârșitul anului 2021 s-a remarcat printr-o decizie importantă a Comisiei Europene care a acceptat Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Componenta numărul 6 a planului elaborat, denumit „Energie”, cuprinde reforma sub numărul 4 „Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru tehnologiile viitoare, în special hidrogenul și soluțiile de stocare pentru acesta” care implică obiectivele și un plan sumar de acțiuni.
Primul obiectiv constă în favorizarea planului legislativ pentru dezvoltarea redresării hidrogenului regenerabil spre domeniile transporturilor și energie. În acest scop reforma responsabilizează dezvoltarea unei Strategii Naționale pentru Hidrogen și un Plan de Acțiune Strategic care va elimina orice obstacole legislative și administrative în calea dezvoltării tehnologiei hidrogenului din surse regenerabile și va contribui la atingerea viitoarelor obiective naționale și europene pentru producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului regenerabil până în 2030.
În data de 8 august 2022 Comisia Europeană aprobă României, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, 149 de milioane de euro pentru a facilita realizarea acțiunilor propuse în Planul Național de Redresare și Reziliență și anume sprijinirea producției de hidrogen regenerabil. Măsura își propune să contribuie la dezvoltarea hidrogenului regenerabil în conformitate cu obiectivele Strategiei UE privind hidrogenul și ale Pactului verde al UE.



Strategia pentru hidrogen a României
După mai bine de doi ani de consultări, Guvernul României a adoptat în octombrie 2025 Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, două documente de mare importanță pentru dezvoltarea sectorului de hidrogen din România. Hidrogenul verde poate fi soluția cheie pentru o tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon, iar strategia stabilește sectoarele prioritare pentru utilizarea hidrogenului precum industria grea, transporturi și încălzire rezidențială. Entuziasmului creat de adoptarea strategiei i-a urmat momentul de luciditate, când specialiștii din industrie au punctat foarte bine faptul că adoptarea strategiei reprezintă doar momentul de start către dezvoltarea sectorului hidrogenului verde, fiind necesari pași concreți de urmat, începând cu adoptarea normelor de aplicare, implicarea statului prin lansarea schemelor de sprijin, crearea unei piețe și, nu în ultimul rând, înțelegerea și acceptarea de către publicul larg a importanței dezvoltării sectorului de hidrogen verde în România.
În cifre, Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030 România arată astfel: aproape 153.000 de tone de hidrogen curat produse anual până în 2030, 2.100 de MW de electrolizoare, alimentate de 4.200 MW de energie regenerabilă din parcuri solare și eoliene dedicate. Aproape jumătate va fi folosit în transport, o treime în industrie și restul către siderurgie, un obiectiv greu de atins, dar nu imposibil dacă vom avea implicarea tuturor actorilor interesați: instituții ale statului, industrie, organizații.
Economia hidrogenului se bazează pe cel puțin trei mari piloni: producție, transport și utilizare. Dacă primii doi sunt destul de bine reprezentați în țara noastră, în momentul de față cea mai mare barieră în dezvoltarea unei piețe funcționale a hidrogenului este dezvoltarea sectorului de utilizare, susțin specialiștii în domeniu. Este necesar instituirea unui cadru economic coerent prin care Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Finanțelor și alte instituții relevante să elaboreze mecanisme de sprijin financiar, scheme de subvenții și stimulente fiscale dedicate producției și utilizării hidrogenului verde. Totodată, statul trebuie să intervină activ în etapa de formare a pieței prin contracte pentru diferență, programe de investiții publice și parteneriate public-privat pentru a crea condițiile necesare atragerii capitalului privat și dezvoltării infrastructurii naționale de hidrogen.
România are multiple avantaje în zona hidrogenului datorită diversității industriale, dar și al specialiștilor în domeniu, de care țara noastră nu duce lipsă. Mai mult, mediul academic și de cercetare și-au propus să își aducă contribuția în acest sector. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică ICMET și Universitatea din Craiova organizează în perioada 14-18 decembrie 2025, la Craiova, Conferința Internațională privind Producția de Hidrogen – ICH2P 2025. Ajuns la cea de-a șaisprezecea ediție, ICH2P este un eveniment la nivel internațional consacrat în domeniul energiei bazate pe hidrogen, care se axează pe producția de H2, tehnologie și cercetare conexă, inițiat de profesorul Ibrahim Dincer și colegii săi de la Ontario Tech University, pentru a evidenția cercetările de ultimă generație din domeniul producerii de hidrogen, Evenimentul își propune să ofere cercetătorilor din domeniul hidrogenului oportunitatea de a-și expune lucrările, de a face schimb de informații și de a promova colaborarea între institute de cercetare din diverse țări, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului prin inovare continuă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite