Revista >> Decembrie 2025 [Nr. 279] >> Editorial

O „busolă de aur” pentru investitorii străini

Cristian Pavel

22 Decembrie 2025

Iarna aceasta nu mai vine ca o promisiune, ci ca o povară. Nu o așteptăm cu bucuria zăpezii sau cu liniștea sărbătorilor, ci cu teama facturilor, cu frica rafturilor goale și cu zgomotul surd al unui război care, deși pare departe, ne bate în ușă în fiecare zi. Un război care nu mai este doar o știre, ci o realitate care apasă pe economie, pe energie, pe viitor. Războiul care ne răcește casele înainte de a veni frigul și ne îngheață speranțele înainte de a cădea prima ninsoare.

Este o iarnă a deficitului bugetar, în care statul numără ce nu mai are, iar oamenii numără ce nu-și mai permit. O iarnă a inflației, unde banii se micșorează de la o săptămână la alta, iar munca valorează tot mai puțin. Nu știm dacă primăvara va aduce dezgheț sau doar o nouă formă de criză. Știm doar că iarna aceasta va fi una a calculelor, a renunțărilor și a tăcerilor grele — o iarnă care ne va testa nu doar rezistența, ci și limitele.

Într-un asemnea context, studiul „Oportunități pentru investitorii străini în România”, realizat de Academia de Studii Economice din București împreună cu Fundația Deloitte România „cartografiază” în detaliu mediul investițional românesc și scoate în evidență diferența dintre discursul optimist promovat public și realitățile structurale care continuă să limiteze atractivitatea României pentru investitorii străini pe termen lung. Doi ani de muncă, de cercetare și brainstorming a unui colectiv de 16 autori – cadre universitare de elită din ASE, au culminat cu finalizarea acestui studiu atât de necesar pentru anii care urmează.

Analiza scoate în evidență diferența dintre discursul optimist promovat public și realitățile structurale care continuă să limiteze atractivitatea României pentru investitorii străini pe termen lung. Deși România este frecvent prezentată ca o destinație competitivă în Europa Centrală și de Est, studiul arată că acest avantaj este fragil și depinde în mare măsură de costuri reduse, nu de stabilitate instituțională sau de o strategie economică coerentă.

Din perspectivă macroeconomică, studiul arată că România a înregistrat progrese semnificative în procesul de convergență reală cu Uniunea Europeană, reflectate în creșterea PIB-ului real per capita, extinderea consumului intern și dezvoltarea unor sectoare economice dinamice. Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare rămâne sub media UE, iar economia este marcată de dezechilibre structurale persistente. Inflația ridicată, deficitul bugetar excesiv și deficitul de cont curent reprezintă riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică, sporind dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la șocuri economice.

Creșterea economică din ultimii ani este analizată critic, fiind atribuită în principal consumului și politicilor fiscale expansioniste, mai degrabă decât investițiilor productive și creșterii productivității. Inflația ridicată, deficitele bugetare recurente și dezechilibrul contului curent indică o economie vulnerabilă, expusă șocurilor externe și dependentă de finanțare externă. Autorii atrag atenția că lipsa unor reforme structurale consistente a transformat aceste probleme în riscuri cronice, iar amânarea deciziilor dificile afectează credibilitatea României în fața investitorilor strategici.

Piața muncii reprezintă una dintre cele mai sensibile vulnerabilități. În spatele unei rate scăzute a șomajului se ascund probleme profunde, precum participarea redusă la forța de muncă, deficitul sever de competențe și un număr ridicat de tineri care nu sunt integrați nici în educație, nici în activități economice. Migrația externă masivă și îmbătrânirea populației au diminuat considerabil baza de recrutare, în timp ce sistemul educațional nu reușește să răspundă cerințelor economiei moderne. Pentru investitori, aceste disfuncționalități se traduc în costuri suplimentare, incertitudine și limitarea proiectelor cu valoare adăugată ridicată.

Mediul de afaceri este descris ca fiind marcat de instabilitate legislativă și impredictibilitate. Deși România oferă un regim fiscal aparent competitiv, modificările frecvente ale legislației, adoptate adesea fără consultare publică sau analize de impact, creează un climat de nesiguranță. Birocrația excesivă, procedurile administrative greoaie și capacitatea instituțională limitată sunt semnalate constant ca obstacole majore. Studiul indică o relație tensionată între stat și mediul privat, în care investitorii percep autoritățile mai degrabă ca sursă de risc decât ca partener de dezvoltare.

Din perspectivă sectorială, România rămâne dependentă de activități cu valoare adăugată relativ scăzută. Deși sunt identificate oportunități în energie, IT, industrie prelucrătoare, securitate cibernetică sau agricultură procesată, dezvoltarea acestora este frânată de infrastructura deficitară și de lipsa unei strategii industriale clare. Analiza regională evidențiază discrepanțe majore între județe, cu investiții concentrate în câteva centre urbane, în timp ce zonele mai puțin dezvoltate rămân marginalizate. Zonele urbane mari, precum București-Ilfov, Cluj, Timiș sau Brașov, concentrează cea mai mare parte a investițiilor străine, datorită infrastructurii mai dezvoltate, accesului la forță de muncă calificată și ecosistemelor economice funcționale. În contrast, regiunile mai puțin dezvoltate dispun de resurse naturale și costuri mai reduse, dar necesită investiții publice consistente pentru a deveni atractive pentru investitori. Studiul subliniază importanța politicilor de dezvoltare regională și a colaborării dintre autoritățile locale și investitori.

Infrastructura este prezentată drept una dintre cele mai mari frâne ale competitivității. Întârzierile cronice în proiectele de transport și logistică cresc costurile pentru investitori și limitează integrarea României în lanțurile valorice europene. Investitorii semnalează că promisiunile privind stabilitatea sunt rareori dublate de implementare consecventă, ceea ce alimentează neîncrederea și prudența.