Revista >> Decembrie 2025 [Nr. 279] >> Top Story

ICECHIM la 75 de ani: între moștenirea științifică și viziunea noilor generații

Dr. biochim. Mihaela Doni, Dr. habil. Radu Claudiu Fierascu

22 Decembrie 2025

La 75 de ani de la înființare, ICECHIM aduce în prim-plan vocile celor care au modelat istoria institutului și ale celor care duc mai departe direcțiile sale de cercetare. Un dialog între generații despre rezultate, motivație și viitor.

Aniversarea a 75 de ani de activitate reprezintă pentru ICECHIM nu doar un moment festiv, ci și o ocazie de a privi retrospectiv la cercetările care au influențat industria românească și de a privi în perspectivă către domeniile care vor defini următoarele decenii. Institutul a crescut și a evoluat prin munca generațiilor de cercetători care au trecut prin laboratoarele sale, fiecare aducând contribuții importante la dezvoltarea chimiei și ingineriei chimice, a materialelor avansate cu aplicații din cele mai diverse, a (bio)tehnologiilor și produselor cu impact direct în economie și în societate.
Pentru a marca acest moment aniversar, am invitat șase cercetători care, prin parcursuri și experiențe diferite, au contribuit în mod semnificativ la evoluția institutului. Unii dintre ei au fost martorii transformărilor ICECHIM de-a lungul deceniilor, iar alții conduc astăzi direcții de cercetare cu aplicabilitate directă și cu impact în domenii esențiale pentru economie și societate. Împreună, prin poveștile și reflecțiile lor, oferă o imagine cuprinzătoare asupra a ceea ce înseamnă cercetarea în chimie: dedicare, răbdare, curiozitate și dorința de a găsi soluții care să facă o diferență nu numai în lumea academică, dar mai ales în lumea reală. Le-am propus invitaților noștri două teme de reflecție, adaptate experiențelor și momentului lor profesional. Cercetătorii cu o activitate îndelungată în institut vorbesc despre rezultatele care le-au marcat parcursul și despre ce i-a făcut să urmeze această cale, în timp ce colegii lor, care au preluat ștafeta și conduc astăzi domenii de cercetare de actualitate, vorbesc despre direcțiile în care s-au afirmat și despre viitorul pe care îl construiesc pentru aceste arii științifice.

Dr. ing. Zina Vuluga, Cercetător Științific I
„Chimia a fost o pasiune din liceu, susţinută de profesoara de chimie, doamna Ioana Istrate, care, prin încrederea pe care mi-a acordat-o, m-a făcut să perseverez. Ulterior, nicio altă cale nu mi s-a părut suficient de atractivă ca să mă îndepărtez de chimia experimentală. Prin urmare, nu a existat un moment de cotitură, chimia a fost prima mea opţiune ştiinţifică şi profesională. Cu timpul, m-am specializat în domeniul materialelor compozite, care a fost şi atunci şi este şi acum unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei, care oferă în permanenţă noi şi noi satisfacţii.
Activitatea mea în cercetare a început la ICECHIM în timpul studiilor universitare la Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Tehnologie Chimică. Alegerea temei proiectului de diplomă – «Prelucrarea Polifenilenoxidului» - mi-a prilejuit prima iniţiere într-un domeniu care avea să devină o constantă a activităţii mele şi anume prelucrarea materialelor plastice.
Specializarea în domeniul materialelor compozite pentru industria auto a venit firesc odată cu dezvoltarea acestei industrii în România, experienţa dobândită în domeniile conexe oferindu-mi un avantaj. Materialele compozite pentru industria auto acoperă în bună măsură tot ce poate imagina un cercetător în domeniul materialelor, de la produse de serie la scară mare la materiale şi repere de înaltă performanţă cu impact atât în domeniul auto, cât şi în alte domenii de vârf (aeronautică, electronică şi electrotehnică). O provocare pentru mine a fost dezvoltarea de materiale nanocompozite cu proprietăţi speciale, solicitate de industria auto, atât pentru reperele de exterior, cât şi pentru cele de interior, mult îmbunătăţite faţă de cele oferite de materialele deja existente pe piaţă (rezistenţă la şoc îmbunătăţită cu 300%, fără afectarea rigidităţii şi rezistenţei mecanice sau rezistenţă la zgâriere îmbunătăţită cu 140%, fără afectarea stabilităţii termice şi a proprietăţilor de aspect). Au fost dezvoltate tehnologii cu nivel de maturitate (TRL) 5-7, care au fost testate şi validate la obţinerea de repere auto (bara paraşoc, uşa laterală sau stâlpul B).”

Dr. habil. Florin Oancea, Cercetător Științific I, director științific
„Momentul din activitatea mea pe care-l consider ca având cel mai mare impact este cel al tezei de abilitare cu titlul «Biostimulanții pentru plante și integrarea lor în lanțurile valorice ale bioeconomiei». Acesta a fost momentul în care s-au îmbinat, într-o abordare sistemică de procesare în cascadă a biomasei, preocupările mele anterioare referitoare la dezvoltarea de: noi bioproduse utilizate pentru tratamentul culturilor agricole și a unor noi modalități de biorafinare biochimică a biomasei. Procesarea în cascadă a biomasei permite recuperarea ingredientelor bioactive din biomasă în primele etape, corespunzător principiului valorii piramidale - recuperarea ingredientelor cu valoare adăugată mare din biomasă înaintea conversiei acesteia în biocombustibili și bioenergie.
Noutatea abordării fost reprezentată de recuperarea ingredientelor destinate tratării culturilor agricole încă din primele etape ale procesării în cascadă și nu la finalul procesului de biorafinare (așa cum era în conceptul tradițional de utilizare circulară a biomasei). Biostimulanții pentru plante sunt un exemplu ilustrativ de astfel de bioproduse realizate pe baza ingredientelor recuperate încă din prima etapă. Funcțiile agronomice ale biostimulanților sunt diferite de cele ale produselor utilizate tradițional ca intrări în tehnologiile agricole - fertilizanți, amendamente, produse de protecția plantelor (inclusiv regulatori/stimulatori de creștere). Sub acest termen umbrelă de biostimulanți sunt incluse produse care favorizează preluarea și utilizarea nutrienților, inclusiv prin creșterea bio-disponbilității acestora, stimulează creşterea și dezvoltarea plantelor, întârzie senescența, amorsează rezistența plantelor la factorii de stres biotici şi abiotici, cresc conținutul de (fito)nutrienți din recoltă, favorizează valorificarea agronomică a microbiomului benefic plantelor, bio-remediază solurile. Obținerea biostimulanților în cadrul proceselor de biorafinare integrează conceptul de «sănătate globală» (one health) în bioeconomia circulară.
Biorafinarea biomasei conform principiului valorii piramidale (a bioproduselor rezultate), cu producerea de biostimulanți pentru plante, suplimente nutritive și dispozitive medicale, și recuperarea apei și a nutrienților, reprezintă o soluție de transformare a punctele slabe ale bioeconomiei din România (predominanța lanțurilor lineare și a sectoarelor de producere bioresurse, productivitate redusă în agricultură și industria alimentară) în oportunități. Aceste oportunități pot fi valorificate prin efectul de pârghie al punctelor tari (industrie a suplimentelor nutritive în plin avânt, sector apicol lider european, întreprinderi inovatoare producătoare de inputuri inovative pentru agricultură) pentru a stimula dezvoltarea bazată pe cunoaștere. O astfel de abordare permite intensificarea durabilă a producerii bioresurselor și utilizarea «inteligentă» a acestora. Abordarea aceasta reprezintă și o soluție la problema sustenabilității, intrinsecă pentru bioeconomie, pentru că permite găsirea echilibrului între necesarul de hrană al unei populații în creștere, și cerințele din ce în ce mai crescute de biomasă pentru produse (bio)chimice și energie (pentru a compensa resursele fosile, care sunt epuizabile, și a căror utilizare are o amprentă mare de carbon).
Ca și în cazul altor colegi de generație, drumul meu profesional a început prin repartiția în cercetare după terminarea facultății. În generația noastră obținerea unei repartiții în cercetare era o încununare a unui parcurs meritoriu, iar cariera în cercetare era foarte apreciată. Am rămas în continuare în cercetare, în pofida unei competiții din ce în ce mai acerbe pentru resurse și a unei marginalizări a profesiei de cercetător (ilustrată de exemplu de subfinanțarea cronică a sistemului național de cercetare) pentru că este unul din puținele domenii care-ți arată permanent cât de mult nu știi și cât de mult mai trebuie să înveți. În mod obișnuit, învățarea este specifică vârstelor tinere — iar eu consider că permanenta învățare, specifică activității cercetătorilor, ne menține tinere mintea și spiritul.”

Dr. ing. Andrei Sârbu, Cercetător Științific I
„La absolvirea Institutului Politehnic Bucureşti, în anul 1972, am fost pus în faţa alegerii viitoarei cariere. Media foarte mare (pentru IPB) îmi permitea să aleg orice direcţie: învăţământ, cercetare, proiectare, industrie. Am optat în cele din urmă pentru institutul ICECHIM, în care îmi doream să descoper noi fenomene şi materiale.
La început, cercetarea avea un puternic caracter aplicativ, pentru a sprijini industria chimică aflată în expansiune. Am înțeles însă repede că rezultate solide nu pot fi obținute fără o bază fundamentală puternică, motiv pentru care m-am înscris la doctorat încă din primul an. La ICECHIM, sub îndrumarea ing. Florica Butaciu, am contribuit la dezvoltarea tehnologiei fibrelor modacrilice, ajunsă în 1989 la experimentări industriale, precum și la alte tehnologii pentru fibre sintetice. Bucuria de a vedea cum ideile se transformă în aplicații reale a fost cea care m-a făcut să rămân în cercetare, în ciuda dificultăților întâmpinate, mai ales în anii 1996–2003. Dispariţia industriei de fibre sintetice mi-a impus să caut alte domenii de cercetare.
În 2003, colegii mei de la Universitatea Politehnica din București m-au invitat să discutăm despre un proiect legat de polimerii imprentați molecular (MIP), un concept nou la acea vreme, care promitea selectivitate foarte ridicată. După ce am consultat literatura, am avut inițial reacția celebră a ardeleanului în fața girafei: «Așa ceva nu există!». Metoda clasică de obținere a MIP presupunea polimerizarea în prezența moleculei-țintă, ceea ce contrazicea toate principiile privind evitarea impurităților în polimerizare.
Căutând alternative, am descoperit câteva lucrări din Japonia și Coreea care propuneau o abordare diferită: obținerea membranelor imprentate prin inversie de fază. Cum tehnica îmi era deja familiară din experiența cu fibrele acrilice, am decis să încerc această variantă. Le-am dat colegilor răspunsul că putem realiza MIP și am depus proiectul, vizând extracția selectivă a compușilor activi din plante medicinale. Deși propunerea nu a fost finanțată în primul an, a fost acceptată ulterior, iar primele rezultate nu au întârziat să apară.
Am obținut mai întâi membrane imprentate, apoi – pentru a îmbunătăți aplicabilitatea – am dezvoltat perlele polimerice imprentate molecular, în colaborare cu o echipă tânără și motivată. Încurajat de aceste rezultate, am abordat treptat și sinteza MIP-urilor: prin sol–gel, prin microemulsie și, ulterior, prin toate tipurile majore de polimerizare, adaptând materialele pentru templat divers – de la poluanți și explozivi, până la compuși toxici sau virusuri. Am extins aplicațiile către senzori electrochimici și optici biomimetici, confirmând în final că «girafa» chiar există.
Consider că faptul ca am fost cel care a introdus în ţară acest nou tip de polimeri şi faptul ca am realizat cel mai puternic grup din Europa privind obţinerea MIP prin inversie de fază şi prin sol-gel este cea mai mare realizare a carierei mele.”

Dr. habil. Irina Fierăscu, Cercetător Științific I
„Activitatea mea de cercetare s-a conturat în jurul nanomaterialelor și al nanotehnologiilor emergente, cu un interes constant pentru metodele sustenabile de sinteză și pentru integrarea resurselor naturale în procesele tehnologice. Pe parcurs, am fost tot mai atrasă de potențialul materialelor obținute prin respectarea principiilor chimiei verzi (folosind extracte vegetale, biopolimeri sau structuri lignocelulozice) de a oferi performanță ridicată fără a compromite echilibrul mediului. Această abordare nu înseamnă doar o alternativă mai responsabilă, ci și o modalitate de a controla mai bine proprietățile nanomaterialelor și de a le adapta unor aplicații reale, sigure și eficiente.
O direcție importantă a activității mele vizează dezvoltarea de materiale funcționale pentru protecția mediului. Nanomaterialele obținute prin procedee sustenabile s-au dovedit eficiente în eliminarea poluanților organici și anorganici din apă, în limitarea dezvoltării agenților microbiologici sau în catalizarea proceselor de depoluare, contribuind la soluții concrete pentru gestionarea resurselor de apă și protecția ecosistemelor. În același timp, o abordare similară poate răspunde unei alte direcții importante, respectiv conservarea patrimoniului cultural, unde materialele dezvoltate în cadrul grupului nostru sunt utilizate pentru consolidarea structurilor fragile, protejarea suprafețelor sensibile sau realizarea de acoperiri multifuncționale, capabile să încetinească procesele de degradare și să crească durabilitatea obiectelor de patrimoniu.
Dincolo de rezultate și aplicații, consider esențial caracterul interdisciplinar al acestor cercetări, aflate la intersecția dintre chimie, știința materialelor, biotehnologii, protecția mediului și conservarea patrimoniului. Această convergență nu doar că extinde orizontul științific, dar creează și un cadru fertil pentru colaborare și inovare, cu impact atât la nivel aplicat, cât și socio-economic, prin tehnologii mai eficiente, mai accesibile și mai prietenoase cu mediul.
Un aspect la care țin în mod special este activitatea de formare a următoarei generații de cercetători în cadrul grupului de cercetare. Lucrul direct cu doctoranzi, tineri cercetători și studenți aduce o energie aparte și o perspectivă proaspătă asupra problemelor științifice. Încerc să transmit nu doar competențe tehnice, ci și o anumită etică a cercetării: curiozitatea, rigoarea, deschiderea către interdisciplinaritate și responsabilitatea față de impactul pe care rezultatele noastre îl pot avea în societate.
Privind în perspectivă, cred că nanomaterialele obținute prin metode sustenabile vor juca un rol tot mai important în dezvoltarea de tehnologii inteligente, capabile nu doar să protejeze și să remedieze, ci și să monitorizeze și să răspundă dinamic la schimbările mediului. Ele pot susține tranziția către soluții cu impact redus asupra mediului și pot contribui la construirea unor industrii emergente bazate pe inovare responsabilă, în care cercetarea științifică rămâne profund conectată la nevoile reale ale societății.”

Dr. ing. Adriana Nicoleta Frone, Cercetător Științific I
„O mare parte din activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul ICECHIM este concentrată pe dezvoltarea de compozite şi nanocompozite polimerice biodegradabile, domeniu acoperit de implementarea a 5 proiecte naţionale cu aplicații variate, de la ambalaje la domeniul biomedical. Utilizarea compozitelor şi nanocompozitelor polimerice biodegradabile pe bază de acid polilactic, polihidroxialcanoaţi, nanoceluloză ş.a. în ingineria biomedicală are un impact socio-economic semnificativ, datorită potenţialului lor de a optimiza performanța dispozitivelor medicale și de a reduce costurile sistemelor de sănătate pe termen lung. Aceste materiale permit dezvoltarea unor implanturi, sisteme cu eliberare controlată a medicamentelor și suporturi pentru regenerare tisulară care pot fi resorbite treptat de organism, eliminând necesitatea unor intervenții chirurgicale suplimentare pentru extracție. Toate acestea contribuie la scăderea morbidității post-operatorii, reducerea duratei de spitalizare și diminuarea cheltuielilor asociate tratamentului. Dacă ne raportăm la macroeconomie, adoptarea pe scară largă a compozitelor/nanocompozitelor polimerice biodegradabile stimulează inovarea în industria medicală și creează oportunități pentru noi segmente de piață, inclusiv pentru producătorii de biopolimeri, și centre de cercetare interdisciplinară. De asemenea, aceasta contribuie la consolidarea economiei circulare prin diminuarea volumului deșeurilor medicale pe bază de polimeri nebiodegradabili și prin promovarea utilizării resurselor regenerabile.
Privind în perspectivă, materialele biodegradabile vor continua să depășească limitele inovației în domeniul ingineriei biomedicale prin soluții eficiente și sustenabile influențând astfel politicile de sănătate.”

Dr. chim. Ana-Maria Gurban, Cercetător Științific I
„În activitatea de cercetare pe care o desfășor în domeniul senzorilor și biosenzorilor, cele mai relevante aplicații cu impact major sunt cele care provin din capacitatea (nano)tehnologiilor de a oferi detecție rapidă, specifică, precisă și în timp real a markerilor clinici, contaminanților emergenți și parametrilor critici care influențează sănătatea umană, siguranța alimentară și calitatea mediului. În cadrul ICECHIM aceste direcții se reflectă în proiecte și parteneriate strategice care vizează dezvoltarea de platforme opto-electrochimice portabile, (bio)sensibile și accesibile, capabile să ofere informații în timp real pentru diagnostic precoce, siguranță alimentară sau monitorizare ambientală. Am contribuit cu succes la dezvoltarea unor platforme miniaturizate, opto-electrosenzitive și portabile pentru detecția de toxine, poluanți din apă și sol (reziduuri de medicamente, nitriți, metale grele, etc), precum și la dezvoltarea unor dispozitive purtabile, bazate pe platforme multisenzitive și flexibile menite să faciliteze monitorizarea continuă a unor biomarkeri de interes clinic și intervenția timpurie. Aceste rezultate sunt valorificate printr-o rețea solidă de colaborări naționale și internaționale, care permit extinderea expertizei către noi direcții strategice — integrarea nanomaterialelor emergente, interfațarea senzorilor cu inteligența artificială, crearea unor sisteme multisenzoriale autonome și dezvoltarea de tehnologii cu aplicabilitate directă în tranziția verde, sănătatea publică și managementul resurselor.
În următorii ani, anticipăm o evoluție accelerată a acestui domeniu către sisteme multisenzoriale integrate, purtabile, susținute de IA și capabile să funcționeze autonom, domeniu care va fi definit de convergența dintre nanomateriale avansate, multifuncționalitate, tehnologii digitale și personalizarea intervențiilor. Consider că vor deveni esențiale acele soluții care transformă date complexe în decizii imediate și care pot fi implementate nu doar pentru industrie, ci și la scară societală — de la sănătate publică până la tranziția verde.”

La 75 de ani, ICECHIM se prezintă ca un institut în care istoria solidă a cercetării românești continuă cu energie, interdisciplinaritate și curaj inovativ. Mărturiile cercetătorilor ICECHIM relevă o paletă largă de domenii în care chimia și ingineria chimică răspund provocărilor societății: de la materiale compozite și nanocompozite validate în industrii tradiționale, la biostimulanți integrați în bioeconomie, polimeri imprentați molecular, nanomateriale pentru mediu și patrimoniu, materiale biomedicale biodegradabile și platforme (bio)senzoristice pentru sănătate, mediu și siguranța alimentară.
Acestor direcții li se alătură, din partea noilor generații, domenii emergente care consolidează profilul interdisciplinar al ICECHIM: alimente funcționale și ingrediente cu valoare ridicată (dr. Diana Pasarin); materiale pentru conversia și stocarea energiei, inclusiv panouri fotovoltaice și soluții bazate pe surse alternative de energie (dr. Valentin Rădițoiu); procese avansate de cataliză și piroliză pentru valorificarea resurselor (dr. Gabriel Vasilievici); noi abordări în valorificarea bioresurselor și biostimulanți de generație nouă (dr. Diana Constantinescu-Aruxandei); materiale superhidrofobe și suprafețe funcționalizate (dr. Cristina Nistor); cercetări dedicate materialelor polimerice avansate și reciclării polimerilor, care duc la soluții esențiale pentru economia circulară și protecția mediului (dr. Verona Iordache).
Împreună, aceste domenii conturează un ICECHIM care nu se limitează la tradiție, ci privește cu încredere spre viitor, consolidând continuarea cercetării fundamentale cu aplicații reale relevante socio-economic. Dialogul între generații, valorile comune și deschiderea către interdisciplinaritate arată că știința evoluează prin curiozitate, colaborare și dorința de a transforma cunoașterea în soluții cu impact real. La 75 de ani, ICECHIM rămâne un reper al cercetării românești și un institut de viitor, în care moștenirea științifică se împletește firesc cu viziunea noilor generații.