Revista >> Decembrie 2025 [Nr. 279] >> Cercetare & Invatamant superior

Impactul inteligenței artificiale asupra mediului universitar timișorean

Alexandru Batali

22 Decembrie 2025

Într-o epocă în care evoluțiile tehnologice par să depășească, adesea, capacitatea noastră de înțelegere, universitățile se află în fața unei presiuni istorice: aceea de a se adapta rapid sau de a-și pierde relevanța. Despre provocările și oportunitățile pe care inteligența artificială le aduce în următorul deceniu, am stat de vorbă cu rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

„Suntem pe un teritoriu minat”. Cât de mult va schimba IA educația universitară?
Afirmațiile unor lideri tehnologici, precum Elon Musk, anunță posibilitatea ca IA să depășească inteligența umană în viitorul apropiat. Cum vedeți influența acestor evoluții asupra mediului universitar timișorean în următorii 5–10 ani?
Nu știm cum va arăta educația peste 10 ani. Nici măcar peste 5 ani. Și cred că oricine pretinde că știe cu certitudine fie este în eroare, fie vinde ceva. Ceea ce știm, însă, este că ne aflăm pe un teritoriu minat: inteligența artificială evoluează mai repede decât capacitatea noastră de a-i înțelege consecințele, fie ele etice, sociale sau pedagogice. Chiar dacă estimările lui Elon Musk nu sunt corecte, mesajul de fond rămâne valabil. Urmând modelul marilor descoperiri din prezentul recent al umanității – de la electricitate, la internet și până la tehnologiile de localizare –, în următorii 5–10 ani inteligența artificială va deveni omniprezentă. Universitățile fie se vor transforma, fie vor deveni irelevante. Într-o perspectivă vizionară, IA ar putea deveni un partener permanent al fiecărui student, capabil să adapteze învățarea în timp real. Pe termen lung, universitățile ar putea funcționa ca ecosisteme dinamice, în care tehnologia și oamenii evoluează împreună.

Perspective, avertismente și luciditate
Ce alte voci considerați esențiale în această discuție despre IA?
L-ați menționat pe Elon Musk. Eu v-aș invita să ne oprim un pic la Yuval Harari. El ne avertiza că „o societate care nu își înțelege tehnologiile devine vulnerabilă la ele”. Iar Musk, cu brutalitatea lui caracteristică, spunea că „IA va accelera totul, inclusiv erorile noastre”. Acestea nu sunt profeții apocaliptice, ci observații lucide pe care nimeni, deci nici UVT, și nici Timișoara academică, nu le poate ignora. Privind spre viitor, aceste avertismente ar putea deveni catalizatori ai unei culturi academice a responsabilității tehnologice. Universitățile ar putea deveni spații în care societatea învață să interpreteze și să guverneze etic tehnologiile emergente.

Cum se transformă universitatea
Ce înseamnă concret aceste schimbări pentru UVT și pentru mediul universitar timișorean?
În primul rând, sunt convins că nu ne permitem luxul neutralității. Facem tot ce ne stă în putință, prin webinare, ateliere de formare și un dialog continuu cu mediul academic național și internațional, pentru ca studenții și profesorii noștri să nu devină simpli operatori de conținut generat automat. Rolul colegilor noștri devine mult mai important: ei trebuie să creeze contexte care cultivă judecata critică, să pună întrebările esențiale, să protejeze spațiul reflecției profunde și autentice. Mai mult ca niciodată, studentul nu mai poate fi un simplu receptor. El trebuie să devină partener, co-creator al propriului proces de învățare și al soluțiilor la marile nevoi socio-economice ale prezentului. Valoarea urmării studiilor superioare nu mai constă în transmiterea de conținut, ci în construirea împreună a sensului. De aceea îi invităm constant pe studenți la masa deciziilor: să ne spună ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit, cum învață ei cu aceste instrumente. Pe termen mediu și lung, această co-creare ar putea duce la dezvoltarea unor spații de învățare augmentată, în care IA completează, dar nu înlocuiește, interacțiunea umană. Universitatea trebuie să devină un laborator de idei în care studenții și tehnologia formează o comunitate intelectuală interconectată, orientată spre binele public.

Adaptare strategică, nu reacție instinctivă
Cât de esențială este adaptarea universităților la această transformare accelerată?
Întrebarea ar fi: Cât de repede și cât de înțelept se vor adapta universitățile noastre? Cred că universitățile din Timișoara ar trebui să integreze explicit în misiunea lor Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, folosind inteligența artificială ca instrument deja existent care poate face viața mai ușoară și mai bună — nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare. Aceasta înseamnă o dezvoltare academică holistică: de la eficientizarea proceselor administrative și financiare, până la utilizarea IA în cercetare avansată, cum ar fi modelarea creșterii cristalelor sau a altor procese științifice sofisticate. Această adaptare ar putea transforma universitățile în actori urbani centrali, implicați în proiecte de orașe inteligente și inovare sistemică. IA poate deveni un liant între mediul academic, industrie, autorități, societate civilă și beneficiari, care co-creează soluții cu impact pozitiv asupra comunității și mediului înconjurător.

Evaluarea viitorului: competențe reale, nu produse perfecte
Cum se schimbă evaluarea studenților în contextul utilizării IA?
Evaluarea rezultatelor învățării va trebui reinventată radical. Vom avea tot mai puține certitudini despre originea produselor studenților și tot mai mare nevoie să evaluăm procesele, raționamentele și, mai ales, capacitatea lor de argumentare. Diploma emisă de către UVT, precum și cele emise de toate celelalte universități timișorene trebuie să rămână dovada unei competențe reale, nu a unei performanțe generate de un algoritm. Evaluările ar putea deveni continue, adaptive și complet transparente, cu sprijinul IA. Astfel, evoluția unui student ar putea fi urmărită cu o precizie care deschide noi posibilități pedagogice.

Responsabilitate intelectuală în era IA
Ce rol ar trebui să aibă UVT în acest peisaj tehnologic în plină schimbare?
Ne mândrim că UVT este o universitate în care viitorul e „mai aproape”. Dar a fi aproape de viitor nu înseamnă a-l urma orbește: înseamnă a-l interoga, a-l critica. Aceasta este misiunea noastră: să garantăm că înțelegerea rămâne umană. Și dacă IA este cea mai disruptivă forță a timpului nostru, atunci UVT trebuie să fie acea forță intelectuală care nu se va lăsa modelată fără discernământ. Pe termen lung, universitățile vor trebui nu doar să înțeleagă IA, ci să o modeleze în mod activ. Instituțiile care vor contribui la dezvoltarea eticii algoritmice vor fixa standardele societății digitale de mâine.

„Ar fi iresponsabil să facem prognoze ferme”
Putem anticipa cu adevărat cum va arăta educația peste 5–10 ani?
Vă repet sincer: nu știu. Cum aș putea să fac prognoze, când tehnologia se schimbă mai repede decât apucăm să o înțelegem? Ar fi iresponsabil. Dar sper, și la UVT lucrăm activ pentru asta, să fim suficient de maturi, de responsabili și de lucizi încât să nu fim duși de val. Să știm când să adoptăm, când să adaptăm și când să refuzăm. Să rămânem noi cei care dăm direcția, nu cei care o urmăm pasiv. Cu toate acestea, universitățile pot deveni spații de experimentare a viitorului, anticipând nevoile sociale emergente. Educația ar putea deveni un proces flexibil, fluid, capabil să se reinventeze continuu alături de tehnologie.

Timișoara, un potențial centru universitar al viitorului
Cum poate deveni IA un avantaj competitiv pentru universitățile din Timișoara?
Dacă vom folosi IA nu ca pe o scurtătură intelectuală, ci ca pe un catalizator pentru o educație de calitate, incluzivă și sustenabilă, atunci IA poate deveni un avantaj competitiv major. Un centru universitar relevant trebuie să atragă tineri competenți, să dezvolte parteneriate solide cu firme IT, automotive, energie, cu societatea civilă, să genereze spin-off-uri și start-up-uri în healthtech, fintech, edtech, industrii creative și să-și consolideze vizibilitatea internațională ca loc în care poți studia și cerceta IA responsabil. Timișoara ar putea deveni un hub pentru inovație și cercetare aplicată în IA. Orașul ar putea găzdui ecosisteme inteligente în care universitățile să joace rolul de nucleu al transformării.