Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Stiri si Evenimente

Tara care nu isi doreste un popor educat?

10 Februarie 2026



Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) condamnă discuțiile din spațiul public care fac referire la finanțarea învățământului superior și care o caracterizează drept „substanțială”, date fiind provocările sociale și pecuniare cu care se confruntă cetățeni ai statului român, printre care inclusiv studenții, cauzele fiind efecte directe ale investițiilor scăzute în sistemul de educație.

Educația este un pilon important pentru dezvoltarea economică a unui stat, lucru dovedit inclusiv prin exemplele altor state care odată cu investițiile în educație au câștigat sume considerabile înapoi. Un astfel de exemplu este Regatul Unit al Marii Britanii, care, conform Universities UK, afirmă că pentru fiecare dolar investit în învățământul superior, alți 14 dolari se întorc în economia statului.

Observăm că situația României în ceea ce privește investițiile în sistemul de învățământ universitar respectă o regulă simplă, anume aceea de a nu respecta legea. Timp de peste 10 ani de la adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011, articolul 8 a fost omis anual în construcția bugetului țării, neatingând niciodată procentul de 6% prevăzut ca minim în privința finanțării educației.


Fig. 1 Bugetul educației în raport cu PIB
Aceeași tendință se păstrează și în ceea ce privește prevederile noii legi a educației, Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede o alocare pentru finanțarea educației de cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.



Fig. 2 Bugetul educației în raport cu cheltuielile bugetului general consolidat

În fapt, modificarea reperului în privința dimensiunii necesare pentru finanțarea adecvată a educației, de la 6% din PIB la 15% din cheltuielile bugetului general consolidat se demonstrează a fi de formă, dat fiind faptul că în anul 2024, valoarea bugetului, raportat la oricare variantă dintre prevederile actelor normative depășește cu puțin abia jumătate din pragul stabilit în 2024 - 8,11% față de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat sau 3,35% din PIB față de 6%.



În ciuda nenumăratelor studii bazate pe date și statistici care argumentează pe fond faptul că economia statului, competitivitatea, participarea în viața activă a societății, dar și coeziunea socială cresc datorită investițiilor în educație, România pare să se afle în acest moment blocată într-un sistem de politici publice bazate pe tăieri și austeritate, în speranța rezolvării aspectelor menționate mai sus prin împovărarea societății.



Fig. 3 Investițiile publice în educație, conform eurostat



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite