Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

ROICE 2026: Expediția științifică din Antarctica și miza poziționării globale a României

10 Martie 2026



Expediția guvernamentală ROICE 2026, organizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Științe Biologice (INCDSB), în parteneriat cu Universitatea din București, confirmă faptul că prezența României în Antarctica nu este o aventură științifică la capătul lumii, ci o investiție strategică în date, inovare și poziționare internațională în domeniul schimbărilor climatice și bioeconomiei. Prin ROICE 2026, România consolidează un deceniu de expediții de cercetare științifică în Antarctica și aduce acasă seturi de date esențiale pentru înțelegerea schimbărilor globale și fundamentarea politicilor publice. De la prelevare și metagenomică la diplomație științifică, ROICE 2026 marchează un pas important în transformarea cercetării antarctice într-un avantaj strategic național.



Într-o perioadă în care deciziile privind clima, sănătatea publică și biosecuritatea se bazează pe serii de date, nu pe impresii, Antarctica rămâne unul dintre puținele locuri de pe planetă unde „semnalele timpurii” ale schimbărilor globale pot fi observate clar. Ecosisteme fragile, procese de transformare accelerate, contaminanți transportați la scară planetară și microbi care își dezvăluie istoria prin genomuri transformă acest continent într-un laborator natural pentru înțelegerea viitorului mediului global.
Antarctica funcționează ca un barometru sensibil al transformărilor climatice și ecologice. Deși aparent izolată, este conectată la oceanul planetar și la dinamica atmosferică globală. Procesele observate aici - topirea ghețarilor, modificarea compoziției biologice a solului, schimbările în ciclurile nutrienților - oferă indicii timpurii despre evoluția sistemelor naturale ale planetei.

Microbiologia polară: indicatori timpurii și potențial aplicativ
Microorganismele joacă un rol central în aceste observații. Ele reacționează rapid la variații de temperatură, umiditate, salinitate sau compoziție chimică, devenind indicatori sensibili ai stabilității mediului. Analiza comunităților microbiene permite identificarea pragurilor critice și înțelegerea mecanismelor de adaptare la condiții extreme.
În același timp, Antarctica este un punct de referință pentru studiul circulației globale a poluanților. Urmele chimice detectate în probe reflectă transportul pe distanțe mari prin curenți atmosferici și marini, oferind informații despre persistența substanțelor toxice și despre interconectarea sistemelor ecologice la scară planetară.
Organismele adaptate la frig și condiții limitative dezvoltă mecanisme biochimice cu potențial aplicativ major: de la enzime active la temperaturi scăzute, până la compuși bioactivi cu relevanță medicală. În acest context, cercetarea polară devine nu doar un demers fundamental, ci și o investiție în viitoare aplicații tehnologice.

ROICE: un deceniu de prezență științifică românească în Antarctica
Expedițiile românești de cercetare științifică în Antarctica, cunoscute sub denumirea ROICE, au debutat în 2015 și fac parte din programul Departamentului Cercetări Arctice și Antarctice al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.
Prima misiune - ROICE 2015 - a fost Expediția Științifică Guvernamentală Română în Antarctica și a fost organizată de INCDSB în baza unui memorandum de înțelegere cu Korea Polar Research Institute (KOPRI), asigurând logistică și facilități la Stația King Sejong, administrată de Coreea de Sud pe Insula King George.
Expedițiile din 2015, 2016, 2019, 2020 și 2026 au fost desfășurate în aceeași regiune, în proximitatea stației, urmărind o linie științifică coerentă: studierea ecosistemelor antarctice - în special a comunităților microbiene și a parametrilor fizico-chimici ai mediului - prin colectarea sistematică de probe de sol, apă, sedimente și gheață în timpul verii australe.
Fără a deține o stație proprie, România și-a construit astfel o prezență științifică constantă în regiune prin cooperare internațională, dezvoltând serii de date comparabile în timp și consolidând expertiza națională în ecologie polară, microbiologie de mediu și monitorizarea schimbărilor climatice.

ROICE 2026: misiune, echipă, continuitate
ROICE 2026 — expediția guvernamentală românească desfășurată între 24 ianuarie și 14 februarie 2026 — a avut loc la Stația Antarctică King Sejong. Misiunea a fost organizată de INCDSB, în parteneriat cu Universitatea din București într-un cadru operațional asigurat prin colaborarea cu KOPRI, operatorul stației. Parteneriatul dintre Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice s-a consolidat în timp prin proiecte științifice comune, activități de mentorat și programe de formare profesională dedicate studenților și absolvenților. Institutul oferă anual stagii de practică și oportunități de formare aplicată, facilitând integrarea studenților în activități reale de cercetare și dezvoltarea competențelor necesare unei cariere științifice. Această continuitate a generat un parteneriat organic între cele două instituții, reflectat inclusiv în componența echipei ROICE 2026: trei dintre cei patru cercetători participanți sunt absolvenți ai Universității din București. Echipa din teren a fost formată din:
♦CSII Iris Tușa — coordonator
♦ CSIII Ovidiu Vrâncianu
♦ CS Roxana Cristian
♦ ACS Georgiana Grigore





Dincolo de echipa științifică, logistica rămâne componenta decisivă care determină dacă o expediție produce date sau doar fotografii. Traseul a inclus etapa Punta Arenas (Chile), unde cercetătorii au așteptat „fereastra meteo” pentru zborul spre Antarctica - o realitate recurentă în operațiunile polare, unde programul se negociază zilnic cu vremea.
Odată ajunși la stație, ritmul devine intens: programul depășește frecvent 12 ore pe zi, împărțite între teren și laborator, iar probele trebuie prelucrate imediat pentru a-și păstra integritatea.
De la prelevare la metagenomică: lanțul complet al datelor
Regulile sunt stricte: trasee aprobate, protocoale speciale pentru zone protejate și planificare precisă. Activitățile de teren s-au desfășurat în perimetre din proximitatea stației King Sejong, inclusiv Sejong Hill, Araon Valley, Marian Cove, Haeundae Beach și aria protejată ASPA 1
Activitățile din ASPA 171 au necesitat permis guvernamental emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, conform reglementărilor Sistemului Tratatului Antarctic și Protocolului de la Madrid. Aceste arii oferă o fereastră rară către ecosisteme cu perturbare umană redusă. În plus, prezența coloniilor de păsări și pinguini poate modifica semnificativ chimia solului și structura microbiomului prin guano — detaliu care explică diferențe majore între situri în analizele de laborator. Expediția a fost axată pe ecologie și ecologie microbiană, urmărind un lanț complet de cercetare: prelevare – pre-procesare – transport – analiză. Au fost colectate probe de sol, apă, sedimente, gheață și biofilme, împreună cu metadate fizico-chimice și probe pentru analize ADN. Din acestea au fost deja izolate tulpini microbiene care urmează să fie identificate și caracterizate prin metode clasice și tehnici moderne de tip „omics”, inclusiv secvențiere și metagenomică.

Cooperarea internațională: infrastructură și schimb de competențe
Partenerul coreean KOPRI asigură infrastructura necesară pentru cercetătorii români astfel încât să poată lucra într-un mediu extrem unde, fără un partener logistic puternic, activitățile științifice riguroase ar fi imposibile. Schimbul de competențe între specialiști români și coreeni este parte integrantă a colaborării și încadrează ROICE nu ca eveniment singular, ci ca proiect de cooperare științifică internațională.
România, deși nu dispune de o bază proprie, a fost prezentă în Antarctica cu patru cercetători într-o comunitate științifică globală estimată la aproximativ 3000 de cercetători anual.

Diplomație științifică și poziționare strategică
La 26 februarie 2026, INCDSB a organizat la Academia Română – Aula Magna un eveniment dedicat expediției ROICE 2026, destinat comunității științifice, mediului academic și publicului larg. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Academiei Române, ai Autorității Naționale pentru Cercetare și ai Ministerului Mediului, demonstrând că ROICE se află la intersecția dintre știință, politică publică și diplomație științifică.
Participarea președintelui Comisiei pentru învățământ, știință și inovare a Senatului indică interesul decidenților pentru acest domeniu relevant pentru poziționarea internațională a României și deschide posibilitatea susținerii unor inițiative de consolidare a bugetelor pentru infrastructuri și proiecte strategice.
Prezența conducerii Autorității Naționale pentru Cercetare semnalează deschidere instituțională pentru integrarea cercetării polare în strategiile naționale CDI și consolidarea poziției României în mecanismele internaționale privind Antarctica.
La eveniment au participat atât cercetători din universități și institute, cât și elevi de liceu interesați să urmeze o carieră în științele vieții, creând un cadru intergenerațional de dialog și inspirație științifică. Finalul a fost marcat de proiecția filmului realizat de regizorul Gábor Xantus, dedicat lui Emil Racoviță și Expediției Antarctice Belgica – o producție care a emoționat publicul și a încheiat întâlnirea într-o atmosferă de reflecție asupra tradiției explorării științifice.




Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite