Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

România la jumătatea deceniului digital

10 Martie 2026



La jumătatea Deceniului Digital stabilit de Uniunea Europeană pentru perioada până în 2030, transformarea digitală nu mai este doar o ambiție tehnologică, ci un indicator direct al competitivității economice. Capacitatea statelor membre de a adopta rapid tehnologii digitale influențează productivitatea, atractivitatea pentru investiții, funcționarea administrației și integrarea în lanțurile de valoare globale, care devin tot mai dependente de date și automatizare.



Evaluările intermediare ale Comisiei Europene arată că progresul nu este uniform, iar diferențele dintre statele membre riscă să se traducă în decalaje economice durabile. În acest context, România ocupă o poziție paradoxală. Conform raportului de țară din cadrul „Digital Decade 2025”, țara noastră dispune de o infrastructură de conectivitate performantă și de un sector IT competitiv, însă aceste avantaje nu se reflectă pe deplin în productivitatea economiei sau în eficiența administrației publice.
Nivelul competențelor digitale, adopția tehnologiilor avansate de către companii și încrederea în mediul online rămân sub media europeană, ceea ce limitează capacitatea de a valorifica investițiile și de a accelera creșterea economică. Pentru multe organizații, digitalizarea rămâne fragmentată sau orientată către conformare, nu către transformare reală a proceselor.
Astfel, principala provocare nu mai este accesul la tehnologie, ci transformarea acesteia într-un avantaj competitiv. La jumătatea deceniului, bilanțul României evidențiază un contrast clar între infrastructura disponibilă și utilizarea sa efectivă, contrast care influențează atât performanța economică, cât și calitatea serviciilor publice și nivelul de încredere al cetățenilor.

O infrastructură solidă, dar insuficient valorificată
România continuă să se distingă prin infrastructura sa de internet fix de mare viteză, dezvoltată prin extinderea rețelelor de fibră optică în ultimele două decenii. Conform evaluării Comisiei Europene din cadrul „Digital Decade 2025”, acoperirea cu rețele de foarte mare capacitate se situează peste media Uniunii, inclusiv în zone mai puțin populate, oferind o bază favorabilă pentru servicii digitale și pentru atragerea investițiilor în sectoare dependente de transfer rapid de date, precum IT, servicii externalizate sau industrii bazate pe date.
Acest avantaj structural nu este însă suficient pentru a asigura competitivitatea digitală. Potrivit aceluiași raport european, disponibilitatea infrastructurii nu se reflectă automat în utilizarea avansată a tehnologiilor, iar adoptarea digitală în economie rămâne limitată. Diferența dintre conectivitate și utilizare efectivă devine astfel una dintre principalele caracteristici ale transformării digitale din România.
Discrepanța este vizibilă în special în zona comunicațiilor mobile. Conform documentului Comisiei Europene, dezvoltarea rețelelor 5G se situează sub media europeană, ceea ce restrânge aplicațiile industriale și urbane bazate pe conectivitate mobilă avansată, inclusiv automatizarea producției, transportul inteligent sau serviciile publice digitale integrate. În paralel, același raport subliniază că proiectele din domenii tehnologice strategice se află încă într-o etapă incipientă și nu generează deocamdată efecte economice semnificative.

Deficitul de competențe digitale
În contrast cu infrastructura performantă, nivelul competențelor digitale din România rămâne unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Conform evaluării Comisiei Europene, o mare parte a populației nu deține abilități digitale de bază, ceea ce limitează participarea la economia digitală, accesul la servicii online și adaptarea la schimbările de pe piața muncii.
Paradoxal, țara dispune de un număr semnificativ de specialiști IT și de un sector tehnologic competitiv la nivel regional. Cu toate acestea, raportul „Digital Decade 2025” subliniază că o parte considerabilă a acestui capital uman este orientată către piețe externe sau către activități de outsourcing, ceea ce reduce impactul asupra inovării interne și asupra dezvoltării unor produse cu valoare adăugată ridicată.
În mediul de afaceri, adoptarea tehnologiilor avansate este modestă, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă majoritatea economiei. Potrivit documentului european, lipsa competențelor, accesul dificil la finanțare și incertitudinile economice încetinesc transformarea digitală a acestor companii, limitând creșterea productivității și competitivității. De multe ori, investițiile în digitalizare sunt tratate ca proiecte punctuale, nu ca schimbări de proces. Această abordare reduce efectul asupra productivității, deoarece digitalizarea reală presupune integrare între aplicații, date curate, reguli clare și oameni care pot folosi instrumentele noi în activitatea curentă. În lipsa acestei coerențe, tehnologia rămâne subiectul unor investiții fragmentate, nu un motor de eficiență.

Statul digital între proiecte și implementare
Digitalizarea administrației publice a devenit o prioritate majoră, susținută de fonduri europene și de programele asociate Deceniului Digital. Conform raportului Comisiei Europene, România a lansat proiecte importante, precum cloudul guvernamental, platformele de interoperabilitate și extinderea serviciilor publice online, menite să simplifice interacțiunea dintre cetățeni, companii și instituții.
Rezultatele sunt însă inegale. Evaluarea europeană arată că unele servicii digitale funcționează eficient și sunt utilizate pe scară largă, în timp ce altele rămân în stadiul de test sau sunt dificil de utilizat. Lipsa interoperabilității între instituții obligă adesea cetățenii să furnizeze aceleași informații de mai multe ori, ceea ce reduce eficiența administrației digitale și menține percepția unei birocrații persistente. Mai mult, adesea birocrația s-a mutat din offline în online.
Documentele europene subliniază, de asemenea, că succesul pe termen lung depinde de mentenanța și actualizarea continuă a sistemelor. Fără resurse tehnice și coordonare instituțională, proiectele digitale riscă să devină rapid depășite, iar beneficiile pentru economie și societate rămân limitate.
Un element esențial este interoperabilitatea, care transformă servicii izolate în servicii integrate. Atunci când instituțiile pot reutiliza datele existente și pot automatiza verificări de bază, interacțiunea cu statul devine mai rapidă și mai predictibilă, iar costurile administrative pentru mediul de afaceri scad semnificativ.

Digitalizarea din perspectiva cetățenilor
Transformarea digitală depinde și de modul în care cetățenii percep și utilizează tehnologia. Conform sondajelor Eurobarometru incluse în evaluarea Deceniului Digital, românii percep digitalizarea ca pe un factor care le poate simplifica viața, dar manifestă o încredere limitată în ceea ce privește protecția datelor personale și securitatea online.
Reticența față de serviciile digitale este alimentată de competențe reduse, fraude online și dezinformare. Raportul european evidențiază riscul accentuării diferențelor sociale între cei care pot beneficia de tehnologie și cei care rămân excluși, în special în mediul rural sau în rândul populației vârstnice.
Consolidarea securității cibernetice și a educației digitale devine esențială pentru a crește încrederea publică și pentru a permite extinderea serviciilor online în condiții de siguranță.

Sprijin pentru adoptarea tehnologiilor
În acest context, hub-urile europene de inovare digitală au rolul de a reduce decalajul dintre disponibilitatea tehnologiei și utilizarea sa efectivă. Conform cadrului european de implementare a Deceniului Digital, aceste structuri oferă servicii de testare, formare și consultanță pentru sprijinirea companiilor și administrațiilor publice în procesul de transformare digitală.
Green eDIH se concentrează pe integrarea digitalizării cu obiectivele de sustenabilitate, sprijinind organizațiile în evaluarea maturității digitale și implementarea tehnologiilor avansate. Astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea unui ecosistem de inovare care poate transforma strategiile europene în rezultate concrete la nivel național și regional.



Direcțiile esențiale pentru 2030
România se află într-o poziție paradoxală în transformarea digitală europeană. Conform evaluării Comisiei Europene, țara dispune de o infrastructură performantă și de resurse umane valoroase, dar nivelul competențelor digitale, adopția tehnologiilor și eficiența administrației rămân sub potențialul existent.
Digitalizarea nu este doar o problemă tehnologică, ci una de organizare economică și socială. Fără investiții în educație digitală, inovare și capacitate instituțională, avantajele existente pot rămâne insuficient valorificate, iar decalajele față de statele mai avansate pot persista.
În perspectiva anului 2030, succesul va depinde de capacitatea de a transforma conectivitatea într-un instrument real de creștere economică, modernizare administrativă și îmbunătățire a calității vieții. Pentru aceasta, prioritățile sunt relativ clare: creșterea competențelor digitale la scară largă, accelerarea adopției tehnologice în IMM-uri, consolidarea serviciilor publice digitale prin interoperabilitate și mentenanță, precum și întărirea încrederii prin securitate cibernetică și protecția datelor. În absența acestor pași, România riscă să rămână într-o zonă de potențial nevalorificat, chiar dacă infrastructura continuă să fie un atu.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite