Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

AI Act și noua economie a încrederii: de ce transparența devine regula jocului pentru companii

10 Martie 2026



În economia digitală, multe decizii sunt deja luate sau influențate de algoritmi. De la recrutare la creditare sau marketing, inteligența artificială filtrează informații și stabilește priorități. AI Act introduce o regulă simplă: atunci când un algoritm participă la decizie, acest lucru nu mai poate rămâne invizibil.

Uniunea Europeană a făcut un pas istoric prin adoptarea AI Act, primul cadru legislativ cuprinzător din lume dedicat reglementării inteligenței artificiale. În teorie, regulamentul ar trebui să creeze o piață digitală unică, cu reguli clare și uniforme pentru dezvoltarea și utilizarea AI.
În practică însă, implementarea la nivel național scoate la iveală un paradox: deși legea este europeană și are aplicare directă, infrastructura administrativă necesară pentru aplicarea ei este construită separat de fiecare stat membru.
Rezultatul este un peisaj fragmentat, în care companiile sunt nevoite să navigheze printre termene depășite, autorități diferite și o perioadă de „asimetrie regulatorie” care ar putea dura cel puțin până în 2027.
Pentru mediul de afaceri, aceasta nu este doar o problemă birocratică, ci una strategică: modul în care statele membre își organizează sistemul de supraveghere AI poate influența direct competitivitatea ecosistemelor tehnologice naționale.

Un calendar sub presiune
Intrarea în vigoare a obligațiilor prevăzute de AI Act nu a fost lipsită de dificultăți. Deși regulamentul este direct aplicabil în toate statele membre, aplicarea sa concretă depinde de desemnarea autorităților naționale responsabile cu supravegherea pieței și protecția drepturilor fundamentale.
Primul termen important, 2 noiembrie 2024, pentru desemnarea autorităților responsabile de protecția drepturilor fundamentale, a fost ratat de majoritatea statelor membre.
Situația nu s-a îmbunătățit semnificativ nici ulterior. Până în decembrie 2025, mai puțin de jumătate dintre statele UE reușiseră să desemneze complet arhitectura instituțională necesară pentru aplicarea regulamentului, mai exact Autoritățile Naționale Competente (NCA) și punctele unice de contact, deși termenul limită pentru acest lucru fusese 2 august 2025.
În prezent, Europa pare împărțită în trei viteze de implementare.
1. Implementare avansată
Un grup restrâns de state a avansat rapid și a reușit să adopte legislația necesară și să desemneze autoritățile de supraveghere.
Printre acestea se numără Italia, Danemarca, Malta și Slovenia, care au deja autorități de supraveghere funcționale și bugete dedicate pentru implementarea AI Act. În aceste țări, companiile pot interacționa deja cu instituțiile responsabile pentru testarea și certificarea sistemelor AI.
Spania s-a remarcat printr-o strategie proactivă: agenția AESIA (Agencia Española de Supervisión de Inteligencia Artificial) a devenit unul dintre primele hub-uri europene pentru sandbox-uri reglementare, spații controlate în care companiile pot testa sisteme AI sub supravegherea autorităților.
2. Implementare în proces legislativ
Alte state, inclusiv Franța și Germania, se află într-o etapă intermediară.
În aceste cazuri, procesul legislativ este întârziat de dezbateri complexe privind echilibrul dintre reglementare și inovare. În același timp, infrastructura administrativă începe să fie conturată, iar instituțiile care vor avea roluri în supravegherea AI sunt deja implicate în pregătirea mecanismelor de notificare și control.
3. Planificare timpurie
În ultimul grup se află statele care nu au finalizat încă arhitectura instituțională pentru implementarea AI Act.
Din păcate, România se regăsește în această categorie. Deși termenul pentru desemnarea punctului unic de contact a fost august 2025, structura instituțională necesară pentru implementarea regulamentului nu este încă finalizată.
Această întârziere nu este doar administrativă. În lipsa unor autorități desemnate, companiile locale riscă să opereze într-un spațiu de incertitudine regulatorie, în timp ce competitorii din statele mai avansate beneficiază deja de infrastructura necesară pentru testare și conformare.

Calendarul AI Act
Implementarea AI Act este etapizată și se desfășoară pe parcursul mai multor ani. În timp ce unele prevederi au intrat deja în vigoare, cele mai importante obligații pentru companii urmează să devină aplicabile în perioada 2026–2027.
Ce a intrat deja în vigoare:
•1 august 2024: Intrarea oficială în vigoare. AI Act a devenit lege la nivel european și a stabilit cadrul general pentru reglementarea inteligenței artificiale.
• 2 februarie 2025: Interdicțiile pentru sistemele cu risc inacceptabil. Au intrat în vigoare prevederile care interzic anumite tipuri de utilizări ale inteligenței artificiale, precum sistemele de social scoring, recunoașterea emoțiilor la locul de muncă sau colectarea nediferențiată de date biometrice din surse publice.
• August 2025: Regulile pentru modelele de AI de uz general (GPAI). Modelele de tip large language model, precum ChatGPT sau Gemini, intră sub incidența unor obligații de transparență, documentație tehnică și respectarea legislației privind drepturile de autor.
În acest interval de timp, două termene au fost deosebit de problematice:
• 2 noiembrie 2024: desemnarea autorităților responsabile pentru protecția drepturilor fundamentale.
• 2 august 2025: desemnarea: Autorităților Naționale Competente (NCA), a Autorităților de Supraveghere a Pieței (MSA) și a Punctelor Unice de Contact (SPC)
La sfârșitul anului 2025, mai puțin de jumătate dintre statele membre finalizaseră aceste desemnări.

Calendarul de Implementare pentru 2026 - 2027: În acest moment, ne aflăm în plin proces de activare a celor mai stricte prevederi:
• Februarie 2026: Comisia Europeană urmează să publice „Codurile de Practică” și ghidurile de clasificare pentru sistemele de risc ridicat. Acest termen este întârziat și noua estimare de publicare este martie-aprilie.
• 2 august 2026: Devine obligatorie conformitatea pentru sistemele de IA cu Risc Ridicat (cele prevăzute în Anexa III: recrutare, educație, servicii financiare, biometrie). Tot de acum se pot aplica amenzile maxime.
• August 2026: Fiecare stat membru trebuie să aibă cel puțin un „Sandbox reglementar” funcțional (un spațiu de testare sub supraveghere).
• Anul 2027: Termenul final pentru conformitatea sistemelor de AI care sunt deja integrate în produse reglementate anterior (de exemplu, AI folosită în dispozitive medicale, mașini sau jucării care au deja marcaj CE).
Principala întârziere în România ține de arhitectura instituțională. În timp ce legea europeană se aplică, companiile românești nu au în prezent un interlocutor oficial (punct unic de contact) la care să apeleze pentru a înțelege cum să se certifice, ceea ce pune firmele locale într-un dezavantaj competitiv față de cele din statele care au deja autoritățile pregătite (precum Danemarca, Italia sau Slovenia).

Ce implicatii sunt pentru companii?
Obligația de transparență introdusă prin EU AI Act schimbă fundamental modul în care companiile pot folosi inteligența artificială în relația cu clienții. Începând cu 2026, organizațiile nu mai pot utiliza sisteme AI fără să informeze utilizatorii. Principiul este simplu: atunci când interacțiunea, conținutul sau o decizie sunt generate de un algoritm, acest lucru trebuie comunicat clar.
În practică, companiile trebuie să indice atunci când utilizatorii discută cu un chatbot sau cu un asistent virtual, pentru a evita situațiile în care oamenii cred că interacționează cu un operator uman. De asemenea, conținutul creat cu inteligență artificială (imagini, video, voce sintetică sau texte) trebuie etichetat ca atare.
Pentru aplicațiile considerate cu risc ridicat, cum ar fi cele din recrutare, creditare sau educație, cerințele sunt și mai stricte. Companiile trebuie să explice scopul sistemului, modul în care acesta influențează deciziile și limitele sale. Persoanele afectate trebuie să poată primi explicații inteligibile despre modul în care algoritmul a contribuit la rezultat.
Pe scurt, cea mai importantă schimbare pe care o introduce AI Act este ca inteligența artificială nu mai poate funcționa ca o cutie neagră in companii. Regulile europene obligă organizațiile să fie transparente cu privire la rolul algoritmilor și la impactul lor asupra oamenilor.
De exemplu, dacă o companie folosește un sistem AI care analizează CV-uri și decide automat ce candidați intră pe lista scurtă, acest lucru trebuie comunicat candidaților. În plus, firma trebuie să poată explica ce criterii generale a folosit sistemul, cum ar fi competențe, experiență sau potrivirea cu cerințele postului, și să ofere posibilitatea unei revizuiri umane. În lipsa acestei transparențe, compania riscă sancțiuni, deoarece AI Act tratează astfel de aplicații ca sisteme cu risc ridicat, tocmai pentru că pot influența direct oportunitățile profesionale ale oamenilor.

Concluzie
AI Act este un test de maturitate pentru România. Deși calendarul este strâns și instituțiile sunt lente, AI Act oferă României o șansă de reinventare tehnologică. Dacă vom reuși să trecem rapid de la planificare la execuție, eticheta „AI Act Compliant” poate deveni cel mai puternic argument de vânzare al software-ului românesc pe piața globală. În caz contrar, riscăm să rămânem simpli consumatori într-o lume în care regulile sunt scrise și validate de alții.
Anul 2026 reprezintă o fereastră de oportunitate: transformarea României dintr-o destinație de outsourcing într-un hub de „AI etic și sigur”. Însă, pentru ca eticheta „AI Act Compliant” să devină un brand de țară, avem nevoie de o viteză de reacție mai mare, care să depășească actuala fază de „planificare timpurie”.
În realitate, miza lui 2026 nu sunt doar amenzile, ci încrederea. Companiile care vor reuși să demonstreze transparență și responsabilitate în utilizarea AI vor seta standardul pentru următoarea etapă a economiei digitale. În economia algoritmilor, avantajul competitiv nu va veni doar din tehnologie, ci din credibilitate.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite