Revista >> Aprilie 2026 [Nr. 281] >> Top Story

Recunoaștere internațională pentru cercetarea românească: Dr. Ion-Sorin Zgură, premiat de Academia Internațională de Astronautică pentru inovații în Basic Science

Daniel Butnariu

22 Aprilie 2026

În cadrul unei Gale oficiale care a avut loc la Paris pe 23 martie, dr. Ion-Sorin Zgură, Cercetător Ştiinţific Principal (CSI) la Institutul de Științe Spațiale (ISS) de la Măgurele, a intrat în clubul select al oamenilor de ştiinţă premiaţi de Academia Internatională de Astronautică (IAA), devenind al doilea român, după Dumitru-Dorin Prunariu, care este recompensat de prestigioasa instituție internațională. În timp ce cunoscutul nostru astronaut a fost premiat la categoriile Social Science şi Life Science, în anii 2012, respectiv 2018, dr. Ion-Sorin Zgură a primit distincţia la categoria Basic Science. Dincolo de rezultatele științifice și manageriale probate de-a lungul întregii cariere, premiul răsplătește contribuția majoră a cercetătorului român la digitalizarea proceselor și instrumentelor utilizate de membrii comunității astronautice internaționale, reușind într-un timp extrem de scurt integrarea unor soluții avansate de inteligență artificială și management al cunoașterii.

Basic Science Award acordat de IAA recunoaște realizările remarcabile în domeniul științelor de bază aplicate în astronautică. Surprinzător, deşi sunteţi membru corespondent al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA) doar din anul 2024, instituţia v-a acordat deja anul acesta un premiu, în cadrul evenimentului în care au fost acordate distincţiile pentru anul 2025.
A fost, într-adevăr, o surpriză și pentru mine, dar a venit la capătul unui proiect inovator extrem de ambiţios.Totul a pornit de la o inițiativă pe care am propus-o încă din primul an: realizarea unei platforme integrate de digitalizare a Academiei, menită să schimbe modul în care organizația își gestionează întreaga activitate. Practic, am venit cu o soluție completă, care a schimbat felul în care sunt gestionate conferințele, documentele, accesul la conținut științific și interacțiunea dintre membrii acestei comunități globale.

Concret, ce a presupus acest proiect?
Am pornit de la organizarea celui mai important eveniment al Academiei – Planetary Defense Conference, dar am preluat și gestionarea unei manifestări de dimensiuni mai reduse, simpozionul Future Space Exploration. În acest sens, primul pas a fost să implementez un server INDICO, o platformă dezvoltată la Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), folosită de organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite sau Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care facilitează miile de întâlniri care au loc între diverse grupuri şi echipe din cadrul acestor instituţii. Am considerat că platformă INDICO de gestionare a evenimentelor este instrumentul potrivit care poate ajuta şi comunitatea astronautică, o comunitate destul de diversă, care include atât fizicieni și astrofizicieni, cât și astronomi, matematicieni, informaticieni, dar şi un număr mare de naţiuni care cooperează de zeci de ani exclusiv pe baze ştiinţifice. Totodată m-am ocupat de gestionarea primirii documentelor şi monitorizării Conferinţei, care s-a desfășurat în Africa de Sud şi a reunit în jur de 500 de participanți. M-am ocupat inclusiv de crearea de sesiuni de instruire şi de prezentări astfel încât să fie cât mai intuitive, cât mai interactive, având grijă să conţină imagini sugestive şi reprezentative în raport cu temele abordate. A fost o muncă foarte laborioasă, atât pe partea de documentare sau de webinare, cât şi pe partea de mentorat şi evaluare a lucrărilor prezentate. Am acoperit practic toate aspectele care țineau de organizarea evenimentului, inclusiv gestionarea discuțiilor cu subcomitetele conferinței, distribuirea pe grupuri de lucru, stabilirea calendarului sau derularea lucrărilor conferinței.
Pasul următor în direcţia construirii unui ecosistem digital a constat în construirea de la zero a unei complexe baze de date, în MySQL, și a unui portal dedicat în PHP, în care am integrat peste 2.500 de articole științifice, din 2001 până în prezent. Datele existau, dar nu erau structurate într-un mod care să permită exploatarea lor eficientă. Pentru a schimba acest lucru am făcut un efort de coagulare și organizare a cunoașterii. Practic am transcris întregul conţinut şi am structurat un volum uriaș de informație care nu era coerent utilizabil.

Pentru reuşita proiectului aţi integrat şi instrumente de inteligență artificială?
Aici lucrurile devin cu adevărat interesante. Pentru a avea o bază de date cu adevărat performantă am dezvoltat o arhitectură modernă de tip Retrieval Augmented Generation (RAG), creând şi 34 de agenți AI care procesează şi analizează conținut multimodal – text, imagini, grafice, formule. Acum, în momentul în care faci o interogare, sistemul caută semantic informația și generează un răspuns foarte bine structurat, similar unui articol științific, cu citări și referințe directe către surse. Practic, am transformat o arhivă convențională într-o unealtă multimodală inteligentă, care a schimbat complet modul în care IAA accesează informația.

Componenta multimodală aţi extins-o şi în alte zone?
Da, am mers mai departe şi am integrat conţinut video în sistem. Am luat toate înregistrările video postate pe YouTube pe parcursul Planetary Defence Conference și am creat o bibliotecă inteligentă. Prin intermediul unui agent AI am accesat transcripturile, le-am făcut analiza, le-am vectorizat, și acum, în momentul în care vreau să identific ceva specific, sistemul mă duce exact la momentul video respectiv.
Pe lângă căutările simple, am în platformă și o parte de deep research, în care la o întrebare dată se generează alte întrebări, se răspunde apoi la întrebările ajutătoare şi se generează şi o zonă de comprehensive report. În spate sunt foarte mulţi agenţi AI care verifică informaţiile, dar am creat şi agenți științifici care pot asigura gruparea cunoștințelor accesate.
Academia Internațională de Astronautică beneficiază acum un sistem eficient prin care poate demonstra că este o entitate de avangardă.

Cum a reacționat Academia când aţi prezentat noile instrumente de lucru?
La Paris am avut o prezentare a soluției RAG şi reprezentanţii IAA au fost extrem de impresionaţi de rezultatele întregului proiect de digitalizare a activităţii, finalizat într-un timp foarte scurt.

Premiul acordat la Paris anul acesta a răsplătit doar rezultatele proiectului de digitalizare?
Distincţia acordată de IAA este o recunoaștere a aceastei realizări, dar este legată și de activitatea mea de până acum, desfășurată în cadrul ISS, atât în zona managerială, pe perioada celor 12 ani (decembrie 2011-decembrie 2023) în care am fost director, cât și pe componenta stiințifică. Au evaluat tot ceea ce am făcut de-a lungul carierei profesionale, tematicile avute, construcţia pe parte de GRID, activitatea la Centrul Național de Referință în domeniul comunicații cuantice - QUANTEC pe care îl coordonez şi dezvoltările recente în zona de inteligență artificială. S-a ţinut cont şi de activitatea didactică de pionierat: din 2024 sunt profesor la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi titularul unui curs de „Inteligența Artificială în era ciberneticii” și de „Bazele de criptografiei cuantice”.

Cum a apărut şi s-a cristalizat pasiunea dumneavoastră pentru fizică şi ulterior pentru cercetare?
Interesul pentru fizică a apărut încă din școala generală, în satul Fântânele, din județul Constanța sub îndrumarea doamnei diriginte, profesor de fizică Dorina Foroglu. În perioada în care am urmat Liceul de Industrial de Marină - NAVROM din Constanța am avut şansa de-al avea diriginte pe domnul profesorul de fizică Ariton Costel, care a știut să-mi transmită și pasiunea dumnealui pentru știință. Am terminat liceul în 1990, am luat bacalaureatul, am dat admitere la Academia Navală din Constanța, nu am intrat, eram tot cu gândul la fizică. Având repartiție guvernamentală am ajuns să fiu motorist în Compania de Navigație Romline. Cu banii câştigaţi acolo am făcut meditaţii pentru a intra la Facultatea de Fizică, în cadrul Universității din București, pe care am urmat-o între 1991 şi 1996. Încă din anul IV, sub îndrumarea domnilor profesori Călin Beșliu și Alexandru Jipa, am început activitatea de cercetare, care mi-a definit parcursul profesional. În perioada facultăţii am făcut practică de cercetare la IGSS - Institutul de Gravitație și Științe Spațiale, actualul ISS, sub coordonarea doamnei dr. Maria Haiduc şi, în 1996, prin concurs, am fost angajat ca asistent stagiar în cercetare. Am continuat apoi să urc pas cu pas pe linie profesională, mi-am dat stagiatura, am devenit apoi cercetător ştiinţific, CSIII, până la CSI, şi m-am specializat în fizica energiilor înalte, zonă care implică o intensivă dezvoltare de software.
Specializarea am ales-o incă din anii 1999-2000, când pregăteam teza de doctorat, o co-tutelă între Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Fizică şi Brookhaven National Laboratory, din Statele Unite. În SUA a trebuit să mă pun la punct cu MySQL, cu diverse programe şi modalități de a lucra în reţea. Ulterior am ajuns să fiu implicat la CERN în experimentul ALICE (A Large Ion Collider Experiment) și de atunci datează primele preocupări legate de GRID. În perioada în care am fost consilierul personal al prof. Anton Anton, preşedintele Autorităţii Naționale pentru Cercetare Științifică între 2005 şi 2008, am avut reprezentare la nivel național, conducând grupul de lucru al ministerului care a pus bazele unui upgrade major la reţeaua RoEduNet, care asigură servicii de comunicaţii de date pentru instituţiile de cercetare şi academice de toate gradele din România. În mod cert specializarea urmată m-a obligat permanent să ţin pasul cu noţiunile actualizate pe partea de IT, unde lucrurile evoluează rapid de la lună la lună.

Dincolo de evoluţia pe linie ştiinţifică, aţi reuşit să performați şi la nivel managerial. Institutul de Ştiinţe Spaţiale a evoluat extrem de mult în perioada în care aţi fost director general (2011-2023), ajungând în 2020 pe primul loc în România conform Scimago Institution Rankings, reputata platforma internaţională de evaluare a performanței științifice.
Nu a fost un obiectiv în sine să devin manager, perspectiva a apărut natural. În 2011, dr. Dumitru Haţegan, directorul ISS de la acea vreme, în cadrul unei întâlniri informale mi-a spus că a sosit vremea să se retragă și s-a gândit la mine pentru a-i fi succesor. Deşi de abia devenisem CSI şi mi-a fost greu la început să mă obişnuiesc cu acest tip de activitate şi responsabilitate, am tratat lucrurile cu foarte mare seriozitate. Până să fiu numit de Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Rafiației (INFLPR), ISS fiind filială a acestui institut, am urmat imediat cursuri de leadership şi de abilități antrepenoriale, cursuri de comunicare, dar a fost și foarte multă activitate autodidactă. Am studiat singur o mulțime de documente să văd ce înseamnă leadership-ul internațional și nu m-am raportat niciodată doar la standardele naționale. M-am raportat, în principal, la Marea Britanie, SUA, Israel, Corea de Sud, Japonia, țări care au dezvoltat modele câştigătoare de leadership. Explorând ce-i mai bun în lume, în 2012, de exemplu, am creat un compartiment de comunicare-diseminare și PR. Nu exista nicăieri în piața românească așa ceva, nici universitățile nu aveau atunci o astfel de structură. Am trimis colegii la specializări și am înfiinţat un studio multimedia, dotat cu echipamente dintre cele mai performante. Bineînțeles, compartimentul a produs bani, a atras contracte comerciale. Îmi amintesc cum în 2013 am câştigat un contract pentru organizarea Conferinţei de deschidere a strategiei pentru cercetare europeană, un eveniment care a reunit la Biblioteca Națională circa 500 de participanți. Am avut traducere simultană, transmisie live la 5 camere în toată Europa, însumând mii şi mii de vizualizări. Am încurajat permanent în ISS cultura antreprenorială – apariția de spin-off-uri și start-up-uri -, am ținut neapărat să fim cei mai buni şi am reuşit acest lucru, clasamentul Scimago anilor 2020 confirmând acest statut.

Revenind la premiul IAA, ce semnificație are acesta din perspectiva viitorului?
Este o onoare, dar totodată și o responsabilitate foarte mare. Mă obligă să contribui în continuare la dezvoltarea acestei comunități internaționale de elită, să vin cu idei noi și cu soluții inovatoare. În final, contează sustenabilitatea și capacitatea de a deschide noi direcţii de progres. În același timp, premiul dovedeşte, o dată în plus, că la nivel internaţional cercetătorii din România pot face diferenţa prin valoarea muncii lor.