Revista >> Aprilie 2026 [Nr. 281] >> Cercetare & Invatamant superior

Consiliul Academic Român: miza unui pol de expertiză în politici publice și cooperare științifică

Alexandru Batali

23 Aprilie 2026

Constituirea Consiliului Academic Român (CAR) marchează unul dintre cele mai importante demersuri instituționale din ultimii ani în zona cercetării și a cooperării academice din spațiul românesc. Lansat oficial pe 26 martie 2026, în Aula Academiei Române, noul organism își propune să devină o platformă de coordonare strategică, capabilă să influențeze atât direcțiile de dezvoltare ale cercetării, cât și fundamentarea deciziilor publice.

Consiliul Academic Român aduce la aceeași masă instituții reprezentative din domenii-cheie – de la științe juridice și medicale, până la agricultură și inginerie. Într-un ecosistem caracterizat de fragmentare și abordări sectoriale, CAR își propune să funcționeze ca un „integrator” de expertiză.

O arhitectură instituțională extinsă
Consiliul Academic Român reunește, pe lângă cele două academii fondatoare, încă patru academii de ramură din România: Academia de Științe Juridice, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și Academia de Științe Tehnice.
Prin această structură, CAR devine o platformă interdisciplinară fără precedent în mediul academic românesc, acoperind domenii esențiale pentru dezvoltarea economică și socială: de la sănătate și agricultură până la drept și inginerie.
Memorandumul de constituire, acordul și statutul organizației au fost semnate în cadrul ceremoniei oficiale, urmate de prima ședință a Consiliului de coordonare, unde au fost stabilite direcțiile inițiale de funcționare.

De la inițiativă academică la instrument de influență
Proiectul este rezultatul colaborării dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, dar arhitectura sa este mai amplă. În structură sunt incluse și academiile de ramură din România – juridică, medicală, agricolă și tehnică – ceea ce creează o masă critică de expertiză dificil de ignorat.
Această construcție instituțională indică o schimbare de paradigmă: de la rolul tradițional, mai degrabă consultativ și simbolic, al academiilor, către o implicare activă în procesele economice și administrative.
„Consiliul Academic Român nu este doar o structură formală, ci o platformă de lucru. Este nevoie de o voce coerentă a mediului academic, capabilă să intervină în marile dezbateri ale societății”, au subliniat organizatorii în cadrul evenimentului.

Acad. Ioan-Aurel Pop: „Academismul trebuie să revină în centrul societății”
În discursul său, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a pus accent pe nevoia de repoziționare a instituțiilor academice într-un context dominat de transformări accelerate.
„Am vrea să reașezăm academismul în România pe acea treaptă a societății pe care merită să fie. Nu vorbim doar despre prestigiu, ci despre responsabilitate. Dacă avem expertiză, trebuie să o folosim în mod activ pentru societate”, a declarat acesta.
Președintele Academiei Române a insistat și asupra caracterului public al noii structuri, subliniind că instituția pe care o conduce „nu aparține unor persoane, ci națiunii române în ansamblul ei”.
În același timp, mesajul său a avut și o dimensiune pragmatică: mediul academic nu mai poate rămâne izolat.
„Nu ne mai permitem luxul de a lucra fiecare separat. Problemele sunt complexe – de la sănătate la energie, de la agricultură la digitalizare – și cer răspunsuri integrate.”

Acad. Ion Tighineanu: „Un pas spre un spațiu științific comun”
Un element distinctiv al Consiliului Academic Român este componenta sa transnațională. Colaborarea dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei creează premisele unui spațiu comun de cercetare și reflecție strategică.
Această abordare poate avea implicații nu doar culturale, ci și economice și geopolitice, mai ales în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Prin crearea unui cadru instituțional comun, CAR poate facilita proiecte de cercetare, schimburi academice și inițiative de inovare care să depășească granițele administrative.
Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a evidențiat dimensiunea strategică a colaborării dintre cele două academii.
„Punem bazele unei platforme reale de cooperare, nu doar declarative. Este un proiect care poate contribui la crearea unui spațiu cultural și științific românesc coerent, funcțional, conectat la dinamica europeană”, a afirmat acesta.
Declarația merge dincolo de registrul academic și sugerează implicații mai largi, inclusiv în zona de integrare regională.
„Este, dacă vreți, și un pas simbolic important. Vorbim despre apropierea unor comunități științifice care au lucrat mult timp separat. Acum există cadrul pentru proiecte comune, pentru mobilitate și pentru o viziune comună.”

Expertiza, între cercetare și decizie publică
Unul dintre obiectivele explicite ale Consiliului Academic Român este implicarea în fundamentarea politicilor publice. Practic, CAR își asumă rolul unui think tank instituțional, cu legitimitate academică.
Această direcție este esențială într-un context în care decalajul dintre cercetare și decizie rămâne semnificativ.
„De foarte multe ori, deciziile publice nu valorifică suficient rezultatele cercetării. Noi vrem să reducem acest decalaj și să oferim expertiză aplicată”, au punctat reprezentanții structurilor participante.
În practică, acest lucru ar putea însemna elaborarea de studii strategice, analize sectoriale și recomandări adresate autorităților – de la politici agricole până la reforme în sănătate sau justiție.

O platformă pentru economie: de la agricultură la tehnologie
Din perspectiva mediului de business, relevanța CAR ține de capacitatea sa de a influența politici economice cheie.
Prezența academiilor de ramură oferă acces la expertiză directă în domenii strategice: agricultură și securitate alimentară; sănătate și industrie farmaceutică; infrastructură și inginerie; legislație și reglementare.
Această abordare integrată poate genera un avantaj competitiv, mai ales în contextul accesării fondurilor europene sau al definirii strategiilor naționale.
„Economia modernă este bazată pe cunoaștere. Fără o legătură solidă între cercetare și decizie, riscăm să rămânem în urmă”, au fost de acord participanții la eveniment.