Valoarea proteinelor alternative în economia circulară a industriei alimentare
Pentru mulți consumatori, termenul „proteine alternative” este încă asociat cu soluții exotice sau dificil de acceptat, precum insectele sau produsele sintetice. În realitate, conceptul este mult mai larg și, mai ales, mult mai apropiat de ceea ce deja există în industria alimentară. Vorbim despre valorificarea inteligentă a resurselor disponibile, inclusiv a subproduselor rezultate din procesare, care pot deveni surse valoroase de nutrienți. În acest context, cercetările desfășurate în cadrul INCDO-INOE 2000 Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, ICIA, Cluj-Napoca în domeniul Calitatea alimentului şi alimentației (destinat elaborării/dezvoltării de metode de analiză şi evaluare şi dezvoltării de soluţii tehnologice pentru asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare, de origine animală sau vegetală, de la materie primă la produs finit) arată că proteinele alternative nu trebuie căutate în soluții radicale, ci pot fi obținute din fluxuri deja existente, insuficient exploatate până în prezent.
În activitatea de cercetare derulată, accentul nu a fost pus doar pe identificarea acestor resurse, ci pe dezvoltarea unor sisteme tehnologice care să permită valorificarea lor eficientă. Un exemplu concret îl reprezintă reziduurile de cafea. Deși considerate în mod obișnuit deșeuri, analizele realizate în cadrul Filialei ICIA au evidențiat un conținut proteic de aproximativ 15,6% din masa uscată. Prin optimizarea proceselor de extracție, în condiții controlate de pH și temperatură și utilizând metode asistate precum ultrasunetele, s-au obținut fracții proteice cu randamente ridicate și proprietăți funcționale relevante. Rezultatele obținute nu se opresc aici. Extractele conțin și compuși bioactivi, cu capacitate antioxidantă semnificativă, ceea ce le transformă în ingrediente cu valoare adăugată, cu potențial pentru dezvoltarea unor produse alimentare funcționale. Testele de stabilitate au demonstrat că aceste fracții își pot menține proprietățile în timp, în condiții controlate. Evaluările privind siguranța au confirmat că nivelul contaminanților se încadrează în limitele admise, susținând utilizarea lor în aplicații alimentare.
Cercetările nu se limitează la un singur tip de subprodus. În cadrul Filialei ICIA au fost investigate și alte fluxuri secundare, precum tescovina rezultată din procesarea strugurilor sau alte reziduuri agroalimentare. Rezultatele indică un potențial real de integrare a acestora în noi lanțuri valorice, contribuind atât la reducerea deșeurilor, cât și la diversificarea surselor de proteine. Un pas important în validarea aplicabilității acestor ingrediente l-a reprezentat testarea lor în sisteme reale. Fracțiile obținute din subproduse agroalimentare, inclusiv cele provenite din reziduuri de cafea, au fost evaluate în formulări de furaje pentru acvacultură. Testele realizate pe specia Cyprinus carpio au demonstrat o bună acceptabilitate și integrare în rețetele de hrană, fără efecte negative asupra parametrilor monitorizați. Rezultatele preliminare indică un potențial real de utilizare a acestor ingrediente ca surse alternative de proteine, contribuind la reducerea dependenței de surse convenționale. Un element esențial este modul în care aceste procese sunt controlate și optimizate. Utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv metode rapide de analiză precum spectroscopia FT-NIR, permite caracterizarea în timp real a materiilor prime. Integrarea modelelor predictive și a simulărilor contribuie la optimizarea proceselor și la reducerea consumului de resurse. Astfel, proteinele alternative devin rezultatul unor sisteme integrate, nu doar al unor etape izolate de procesare.
Această schimbare de perspectivă este susținută și de proiectele de cercetare în care ICIA este implicată activ. În cadrul Programului Nucleu din Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2022-2027, derulat cu sprijinul MCID, proiect nr. PN 23 05, sunt dezvoltate soluții pentru valorificarea resurselor secundare și obținerea de ingrediente cu valoare adăugată. În același timp, prin proiectul METROFOOD-RO Evolve este consolidată integrarea infrastructurii de cercetare la nivel european. Direcțiile de cercetare vor fi extinse prin inițiative precum Centrul de Excelență PROFutureFOOD.
Toate aceste rezultate arată că proteinele alternative nu reprezintă o soluție marginală, ci o componentă importantă a transformării industriei alimentare, în care sustenabilitatea, tehnologia și eficiența economică sunt strâns legate.
Tags: Cercetare, economie circulara, INOE 2000, produse secundare, proteine alternative, INCDO-INOE 2000, ICIA Cluj-Napoca, solutii industria alimentara
Parerea ta conteaza: 





























UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...









Nebunia cuprinde România - Scrisoare deschisă către guvernanți