Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Nebunia cuprinde România - Scrisoare deschisă către guvernanți

30 Aprilie 2026



Gata, se pregătește debarcarea actualului Guvern! Nu există motive de simpatie față de actualul premier, a tăiat contabilicește de peste tot și a pus taxe care afectează în primul rând pe cei cu venituri medii și mici, dar nu s-a atins de marele capital și de rețelele transpartinice care drenează banul public în buzunare private. A obținut o scădere iluzorie a deficitului sărăcind populația și ducând economia aproape în recesiune. Acum, când se hotărâse în sfârșit să atace sinecurile de partid și afacerile din energie, va fi dat jos. Nu cred ca vor fi mari regrete după domul Ilie Bolojan, un personaj gonflat oarecum artificial și fără educație economică dovedită, dar care se crede omul providențial pentru salvarea țării. Unii încă îl glorifică, fără a avea însă argumente foarte solide. Când majoritatea o duce rău și nu i se pune în față un termen până la care trebuie să strângă cureaua, nu poți spune că lucrurile merg bine.
Nu sunt specialist în macroeconomie, poate măsurile luate or fi bune pentru echilibrarea finanțelor prăduite de Ciucă și Ciolacu, fapte pentru care ar trebui să plătească penal, dar ei sunt bine mersi, nu se atinge nimeni de ei. Pot înțelege necesitatea unor măsuri de austeritate adecvate sau creșterea taxelor. Ceea ce nu pot înțelege sub nici o formă este înverșunarea cu care domnul Bolojan s-a apucat să taie de la Educație, de parca acolo era marea evaziune iar personalul didactic si elevii/studenții erau marii evazioniști care nenoroceau țara. Numai pentru asta și domnul Bolojan ar fi trebuit demult demis din funcția de prim-ministru, împreună cu toți cei care au girat dezastrul din Educație.

Educația – un sistem în declin accelerat
Când spun dezastru nu mă refer doar la finanțarea deficitară, mult sub cei 6 % din PIB prevăzuți în lege (https://hotnews.ro/pragul-de-6-din-pib-pentru-educatie-nu-va-fi-atins-nici-in-2025-masura-amanata-pentru-2026-1866558). Iată câteva date culese din diverse documente publice:
- România are de două ori mai multe posturi pentru profesori rămase neocupate față de acum 10 ani, iar 1/3 dintre profesori au peste 50 ani, studiu OECD https://tvrinfo.ro/raport-ocde-romania-are-profesori-putini-si-in-varsta-ministerul-educatiei-recunoaste-situatia-si-avanseaza-ideea-gasirii-unor-mecanisme-de-a-atrage-profesori-tineri-in-sistem/;
- România are printre cei mai mulți elevi per profesor în învățământul preuniversitar, date INS și Eurostat, https://www.edupedu.ro/romania-se-numara-printre-primele-tari-ue-cu-cei-mai-multi-elevi-per-profesor-in-toate-ciclurile-de-invatamant-primar-gimnazial-liceal-date-eurostat/;
- Educația nu este accesibilă tuturor copiilor și adolescenților, spre exemplu în anul 2023 doar 36 de tineri din mediul rural au absolvit o formă de învățământ superior, https://www.edupedu.ro/anul-scolar-2023-2024-in-cifre-mai-putini-elevi-si-studenti-mai-multi-profesori-si-doar-36-de-studenti-din-mediul-rural-care-au-absolvit-facultatea-in-2023/;
- Exodul studenților în străinătate din cauza lipsei de perspective privind angajările in țară, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/exodul-studentilor-romani-de-ce-aleg-tinerii-sa-studieze-in-strainatate-posibilitatile-de-angajare-sunt-mult-diferite-3442651;
- Fenomenul corupției și al imposturii în învățământul superior este încă prezent, fie că este vorba de fraudă academică sau fabrici de diplome, vezi https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/exodul-studentilor-romani-de-ce-aleg-tinerii-sa-studieze-in-strainatate-posibilitatile-de-angajare-sunt-mult-diferite-3442651; https://www.decisiv.ro/2025/06/18/diplome-pentru-prosti-inseamna-functii-pentru-hoti-romania-a-devenit-fabrica-de-impostura-academica/; https://www.cotidianul.ro/de-cinci-ori-dottore-cinci-plagiate-celebre-din-istoria-recenta-a-politicii-romanesti/; https://hotnews.ro/ministrii-acuzati-de-plagiat-scandalurile-care-au-zguduit-guvernele-romaniei-cati-dintre-ei-au-demisionat-in-urma-acuzatiilor-2147948;

Universitățile românești și poziția modestă din clasamentele internaționale
În loc să adreseze probleme structurale profunde ale sistemului educațional din țară, Guvernul și Ministerul Educației taie bani și forțează profesorii și studenții să plece din sistem mărind normele didactice, reducând plata cu ora, comasând școli, tăind burse, etc. Nici nu se mai pune problema să avem și noi o universitate în top 500. UBB se laudă că este prezentă în clasamentul Times Higher Education la 9 din 11 domenii majore de studiu, dar cea mai buna clasare este la Psihologie, locurile 401-500, restul sunt în afara top 500 (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/clasamentul-mondial-al-universitatilor-realizat-de-times-higher-education-universitate-din-romania-prezenta-in-9-11-domenii-evaluate-3595643). Universitatea București se laudă și ea cu un loc 770 la nivel mondial în QS World University Ranking (vezi https://unibuc.ro/qs-world-university-rankings-2026-universitatea-din-bucuresti-prima-universitate-din-romania-si-in-primele-770-de-universitati-din-lume/). Sunt aceste clasări un lucru de apreciat? Poate că da, dacă vrem să ne furăm singuri căciula. Cehia are 3 universități în top 800 Times Higher Education (una în top 500), Egipt are tot 3 în top 800, Estonia are una în top 350 și încă una în top 800, Iran are 4 universități în top 500, Maroc are o universitate în top 400, Portugalia are 3 universități în top 500, etc. Noi cu chiu cu vai avem 2 în top 1000, ASE și „Carol Davila”, restul sunt în afara top 1000 (UB 1001-1200, iar UBB 1201-1500, universitățile considerate cele mai mari din țară).

Cercetarea, sacrificată în tăcere: blocaj administrativ și decizii controversate
Dezastrul din Educație se extinde, prin „bune practici”, și la Cercetare, că sunt sub același minister. Suntem practic în luna Mai iar finanțarea în cercetare nu s-a deschis, deși bugetul este aprobat de la final de martie. Asta din cauza unor personaje din minister care vor neapărat să taie bani numai de la cercetare pentru a nu tăia 10 % din cheltuieli de la învățământul superior, cum este directiva de la finanțe. Unele explicații:
- Anul trecut s-au tăiat bani de la preuniversitar, deci anul acesta urma universitarul
- Instituțiile de învățământ superior primesc bani de la buget, conform finanțelor trebuie să își reducă cheltuielile cu 10 %, nu contează de unde
- În Cercetare banii se distribuie pe proiecte câștigate la competiții organizate în cadrul PNCDI IV. Dacă finanțele ar fi dorit să taie și de aici 10 % putea să anunțe directorii de proiecte să își ajusteze cheltuielile cu acest procent, dar nu a făcut-o. Se poate înțelege că nu dorește să taie de la cercetare (ar fi fost și culmea, la o alocare de numai 0.1 % din PIB, de departe cea mai mică nu numai din UE, ci din Europa, mult sub unele țări africane sau latino-americane pe care le tratăm, superior, ca sub-dezvoltate).

Blocajul care sufocă institutele de cercetare
Concluzia este una singură: ministrul și alți responsabili din minister au hotărât de capul lor să taie de la cercetare, numai că finanțele nu au fost de acord. Așa că nu avem deschideri de finanțare la Cercetare, ceea ce are impact negativ asupra tuturor, dar mai ales asupra acelor instituții care trăiesc numai din proiecte și care ajung astfel în imposibilitatea de a plăti salarii și furnizori. După cum am mai spus în unele articole anterioare, este și asta o metoda de a forța dispariția de pe piața CDI a unor competitori pentru universități, îi lași să moară de foame (adică să se închidă) sau îi forțezi să se ceară la universități, poate așa or ajunge și ele mai sus în clasamente.
Guvernul și ministrul ar trebui să își asume politic intenția de a desființa unele organizații de cercetare, respectiv INCD-urile (că astea le stau ca un ghimpe în talpă), și să declare triumfalist finalizarea reformei sistemului CDI prin integrare „voluntară”, conforme legii 25/2023. În actualele condiții promovate de ministerul Educației și Cercetării, simulacrul de evaluare al organizațiilor de cercetare nu prea mai are nici un rost, din moment ce în țara românească se va promova doar cercetarea academică (zisă și fundamentală).
Funcționarii din MEC vor fi, în sfârșit, fericiți să își împartă banii între ei și să raporteze mărețe realizări care vor duce universitățile noastre în topul clasamentelor mondiale!

Birocrație, sporuri și performanță discutabilă
PS. Am auzit accidental că se lucrează la o nouă lege a salarizării în domeniul public, care plafonează sporurile la 30 %, mai puțin pentru cei care lucrează la absorbția fondurilor europene, care s-a bucura de un spor de 40 % la salariul de bază (https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/noua-lege-a-salarizarii-din-sistemul-bugetar-indemnizatia-de-hrana-si-sporul-de-conditii-vatamatoare-eliminate.html). Oare pentru ce? Ce au făcut ei ca să merite acest spor? Răspunsul este clar, NIMIC, ba chiar au pus bețe în roate întârziind procesele și birocratizând-le la maxim. PNRR se termină la 31 august 2026 și mai sunt 10 miliarde de euro în joc. Este drept că aici întârzierea se datorează în bună măsură și politicienilor, refractari la orice reformă inclusă în PNRR. Deci până la 1 mai 2026 s-au absorbit doar jumătate din banii alocați României (https://www.zf.ro/eveniment/romania-risca-sa-piarda-cateva-miliarde-de-euro-din-pnrr-din-cele-10-23119576), nemaivorbind că s-au pierdut alte 7 miliarde euro la renegociere (https://romania.europalibera.org/a/romania-a-pierdut-7-miliarde-de-euro-din-pnrr-ce-trebuie-sa-faca-acum-sa-nu-piarda-cele-10-miliarde-de-euro-ramase-pana-in-august-2026/33568553.html). În ceea ce privește Fondurile de coeziune (sau structurale) s-au atras puțin peste 5 miliarde euro pana la final de 2025 (https://www.digi24.ro/stiri/economie/dragos-pislaru-despre-tinta-romaniei-in-2026-atragerea-a-minimum-15-miliarde-de-euro-din-fonduri-ue-date-despre-ultimele-sase-luni-3572493), adică abia 16.6 % din suma alocată. Pentru 2026 se mizează pe încă 5 miliarde euro. Deci până la final de 2025 au fost atrași cu totul, din PNRR și fonduri de coeziune, 15 miliarde euro, în 4 ani și jumătate, iar în 2026 vor fi atrași încă 15 miliarde dor într-un singur an? Și când te gândești că Johannis se lăuda cu circa 80 miliarde euro!!! (https://romania.europalibera.org/a/klaus-iohannis-am-obtinut-79-9-miliarde-de-euro-pentru-romania/30738756.html). Nu am atras nici măcar jumătate, iar pentru asta politicienii și funcționarii publici responsabili ar trebui trași la răspundere, eventual judecați pentru trădare, nu premiați cu sporuri la salarii.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite