Revista >> Iunie 2026 [Nr. 283] >> Cover Story

UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca: o școală modernă, conectată la medicina viitorului - Între tradiție și inovație în educația medicală

Alexandru Batali

22 Iunie 2026

Medicina se schimbă într-un ritm alert. Tehnologiile digitale, inteligența artificială, medicina personalizată, neurotehnologiile, noile metode de diagnostic, terapiile inovatoare și transformarea relației dintre medic și pacient modifică profund felul în care este înțeleasă și practicată profesia medicală. În acest context, rolul unei universități de medicină nu mai poate fi redus la transmiterea de cunoștințe. O universitate medicală modernă trebuie să formeze competențe, să creeze contexte reale de învățare, să dezvolte gândirea critică, să cultive responsabilitatea și să pregătească studenții pentru un sistem medical tot mai complex. Viitorii medici, farmaciști, medici dentiști, asistenți medicali, balneo-fizio-kinetoterapeuți, tehnicieni dentari sau nutriționiști trebuie să fie pregătiți nu doar pentru profesia de astăzi, ci și pentru medicina de mâine.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca are avantajul unei duble identități. Este o instituție cu o tradiție de peste un secol, profund legată de istoria școlii medicale clujene, dar și o universitate care investește constant în infrastructură modernă, simulare medicală, cercetare, internaționalizare și noi metode de formare. Tocmai această legătură dintre tradiție și viitor definește una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare ale universității, consolidând totodată statutul său de reper al educației medicale din România și de actor relevant în construcția medicinei viitorului.

„Medicina viitorului ne duce cu gândul la tehnologie, dar este și o temă despre educație, responsabilitate, competențe, cercetare, etică și umanitate. Înseamnă să pregătești absolvenți care pot lucra cu instrumente moderne, dar care rămân aproape de pacient. Înseamnă să creezi spații de învățare în care studentul poate exersa, greși, primi feedback și evolua înainte de a ajunge în situații clinice reale. Înseamnă să investești în infrastructuri noi, dar și să recuperezi patrimoniul care dă identitate unei școli medicale”, transmite prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca .

UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca construiește această viziune pe mai multe direcții complementare: educație centrată pe competențe, simulare medicală, noul Centru de Simulare, Training și Cercetare, siguranța pacientului, cercetare și tehnologie, internaționalizare, formare continuă, dar și valorizarea patrimoniului academic. Împreună, aceste direcții spun povestea unei universități care pregătește profesioniști capabili să răspundă provocărilor medicinei contemporane, fără să piardă legătura cu valorile care au construit școala medicală clujeană.

De la educație medicală clasică la formare aplicată, centrată pe competențe
Educația medicală contemporană se află într-un proces firesc de transformare. Modelul bazat aproape exclusiv pe acumularea de informații nu mai este suficient într-o profesie în care cunoașterea se dezvoltă rapid, iar situațiile clinice cer capacitate de analiză, reacție, comunicare și colaborare. Viitorii profesioniști ai sănătății trebuie să știe, dar mai ales trebuie să poată aplica ceea ce știu.
UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca își construiește dezvoltarea educațională pornind de la această realitate. Pregătirea medicală trebuie să rămână riguroasă, dar să devină tot mai aplicată. Studentul nu mai poate fi doar receptorul unui conținut teoretic, ci trebuie să devină participant activ în propriul proces de formare. Aceasta presupune activități practice, scenarii clinice, învățare prin rezolvare de probleme, evaluarea competențelor și dezvoltarea progresivă a autonomiei profesionale.
Medicina este o profesie în care fiecare decizie poate avea consecințe importante. De aceea, pregătirea universitară trebuie să formeze nu doar memorie academică, ci judecată clinică. Studentul trebuie să învețe să interpreteze informații, să pună întrebări corecte, să identifice priorități, să colaboreze cu echipa medicală și să comunice adecvat cu pacientul. A ști foarte mult nu este suficient dacă nu știi să folosești acea cunoaștere în beneficiul celui aflat în fața ta.
Această direcție este relevantă pentru toate programele de studiu ale universității. Medicina, medicina dentară, farmacia și celelalte specializări din domeniul sănătății au nevoie de o componentă practică solidă, adaptată realităților din sistemul medical. Fie că vorbim despre consultație, diagnostic, tratament, consilierea pacientului, lucrul în laborator, activitatea farmaceutică sau intervenția într-o echipă interdisciplinară, competențele practice trebuie formate gradual și responsabil.
Un exemplu concret al acestei orientări este programul pilot, Objective Structured Clinical Examination (OSCE), dezvoltat de Facultatea de Medicină și dedicat studenților din anii V și VI ai programelor de studiu Medicină în limba franceză și engleză. Programul aduce în prim-plan un model modern de evaluare a competențelor clinice, standardizat, aplicat și apropiat de situațiile reale din practica medicală.
Prin acest format, studenții au ocazia să își exerseze raționamentul clinic, abilitățile practice, comunicarea cu pacientul și capacitatea de reacție în contexte medicale variate. OSCE apropie procesul educațional de standardele internaționale de evaluare clinică. Pentru studenții de la liniile de studiu în limba franceză și engleză, această experiență oferă un cadru concret de pregătire pentru evaluări clinice de tip internațional și pentru examenul de rezidențiat în Franța. În același timp, inițiativa consolidează legătura dintre formarea academică și cerințele reale ale profesiei medicale.

Simularea medicală, pilon al medicinei viitorului
Una dintre cele mai vizibile forme ale transformării educației medicale este simularea. În universitățile medicale moderne, simularea nu mai este un element spectaculos, este un instrument esențial de învățare, evaluare și formare profesională. Mai simplu spus, este locul în care viitorii profesioniști pot greși pentru a învăța corect.
UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca are deja o experiență importantă în această direcție prin Centrul de Abilități Practice și Simulare în Medicină, prima infrastructură de acest gen din România, care a contribuit la dezvoltarea formării practice și la exersarea unor manopere medicale variate. Această tradiție este dusă mai departe printr-o viziune mai amplă, în care simularea devine un pilon al pregătirii pentru medicina viitorului.
Simularea permite exersarea unor proceduri în condiții controlate, fără riscuri pentru pacient. Studenții pot repeta gesturi, pot înțelege pașii unei intervenții, pot primi feedback imediat și pot corecta greșeli înainte ca acestea să devină deprinderi. În același timp, simularea îi ajută să învețe cum să reacționeze în situații de presiune, cum să comunice cu echipa și cum să ia decizii în momente critice.
Importanța simulării nu se limitează la tehnică. Într-un scenariu medical, nu contează doar dacă studentul știe să execute o manoperă, ci și cum comunică, cum își organizează acțiunile, cum cere sprijin, cum verifică informațiile și cum își păstrează calmul. Aceste abilități sunt greu de format exclusiv prin cursuri sau stagii de observație. Ele trebuie trăite, repetate, discutate și rafinate.
Un alt avantaj major al simulării este standardizarea experienței educaționale. În practica clinică reală, expunerea studenților la diferite cazuri poate varia. Simularea permite construirea unor scenarii prin care toți studenții pot trece, fiind evaluați după criterii clare și comparabile. Astfel, formarea devine mai echilibrată și mai predictibilă.
Simularea medicală răspunde și unei nevoi profunde a generațiilor actuale de studenți: aceea de a învăța prin experiență. Studenții de astăzi au acces rapid la informație, dar au nevoie de contexte în care să transforme informația în abilitate. Aici intervine simularea: ea creează legătura dintre a ști și a putea face.

Investiții strategice pentru educația medicală modernă
Una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare ale UMF „Iuliu Hațieganu” este construcția noului Centru de Simulare, Training și Cercetare pentru dezvoltarea competențelor profesionale, alături de Centrul de chirurgie experimentală și training. Proiectul reprezintă cea mai amplă investiție de infrastructură academică și de cercetare medicală a universității și este gândit ca o platformă integrată pentru formare practică, cercetare, training și educație bazată pe simulare.
Proiectul are o valoare totală de peste 254 de milioane de lei și este structurat în două obiective de investiție distincte, cu surse de finanțare diferite. Corpul A, Centrul de Simulare, Training și Cercetare, este finanțat integral din surse proprii ale universității și are o valoare de aproximativ 207 milioane de lei. Corpul B, Biblioteca, este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, având o valoare de peste 47 de milioane de lei.
Ansamblul va avea o suprafață construită totală de aproape 17.000 de metri pătrați, dintre care peste 13.000 de metri pătrați vor fi destinați Centrului de Simulare, Training și Cercetare, iar 3.872 de metri pătrați Bibliotecii. Clădirea va include trei niveluri de subsol, cu adăpost de protecție civilă, 133 de locuri de parcare, zone tehnice comune și infrastructura necesară funcționării celor două obiective.
La nivelul parterului sunt prevăzute zona de lobby, spații pentru stomatologie, cercetare în chirurgie experimentală și spații destinate bibliotecii. Etajele 1 și 2 vor găzdui, în Corpul A, zonele de simulare medicală, cu spații dedicate dezvoltării aptitudinilor practice, birouri pentru cadrele didactice și săli de ședință. În Corpul B vor fi amenajate spații de lectură și recreere pentru studenți. Ultimul nivel al clădirii va cuprinde patru amfiteatre, fiecare cu câte 150 de locuri, spații anexe, birouri și foaier.
Noua bibliotecă universitară va avea o capacitate totală de 246 de locuri pentru lectură și studiu, fiind concepută ca un spațiu modern de învățare și recreere pentru studenți. Centrul va susține mai multe niveluri de pregătire. Pentru studenți, va oferi contexte practice de învățare și consolidare a competențelor clinice. Pentru rezidenți, va putea deveni un spațiu de exersare a unor proceduri avansate, de pregătire pentru situații critice și de dezvoltare a autonomiei profesionale. Pentru cadrele didactice, va susține metode moderne de predare, evaluare și feedback. Pentru profesioniștii deja activi, va putea deveni un loc de formare continuă și actualizare profesională.
Proiectul include și soluții de eficiență energetică și sustenabilitate, precum instalarea a 214 panouri fotovoltaice, precum și console de fluide medicale necesare activităților de simulare și chirurgie experimentală. Pentru UMF „Iuliu Hațieganu”, acest centru reprezintă o investiție în viitorul educației medicale. Este o infrastructură care unește formarea practică, cercetarea, tehnologia și trainingul profesional într-un ecosistem dedicat competenței medicale.

Competențe pentru medicina viitorului
Viitorii profesioniști ai sănătății vor lucra într-un sistem medical diferit de cel în care au fost formați profesorii lor. Vor avea la dispoziție instrumente digitale, platforme de analiză a datelor, tehnologii de diagnostic tot mai avansate, soluții de telemedicină, aplicații bazate pe inteligență artificială și metode terapeutice personalizate. În același timp, vor avea în față pacienți mai informați, mai mobili și mai implicați în propriile decizii de sănătate.
„Acest context cere un profil profesional complex. Cunoștințele medicale solide rămân fundamentale, dar nu mai sunt suficiente. Profesionistul medicinei viitorului trebuie să aibă gândire critică, competențe digitale, abilități de comunicare, capacitate de colaborare, deschidere spre cercetare, adaptabilitate și o etică profesională bine consolidată. Gândirea critică este una dintre competențele-cheie. Într-o lume în care informația medicală se multiplică rapid, viitorii profesioniști trebuie să poată evalua surse, interpreta dovezi științifice și lua decizii informate. Accesul la informație nu garantează calitatea deciziei. Diferența o face capacitatea de a înțelege, filtra și aplica informația corect”, consideră prof. dr. Anca Dana Buzoianu.
Competențele digitale devin și ele indispensabile. Tehnologia va influența tot mai mult diagnosticul, monitorizarea, tratamentul și cercetarea. Dar tehnologia trebuie folosită responsabil. Viitorii profesioniști trebuie să înțeleagă nu doar beneficiile instrumentelor digitale, ci și limitele lor, riscurile, implicațiile etice și importanța menținerii unei relații umane cu pacientul.
În această direcție se înscrie și preocuparea universității pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în mediul academic. Cadrele didactice ale UMF „Iuliu Hațieganu” au participat recent la cursul „Inteligența Artificială în Activitatea Academică: Cercetare, Educație și Cadru Etic”, în cadrul căruia au fost discutate aplicații concrete ale AI în cercetare și educație, precum și repere esențiale privind integritatea academică și utilizarea responsabilă: limitele instrumentelor, verificarea informațiilor, transparența în utilizare și criterii care susțin evaluarea corectă.
„Dezvoltarea inteligenței artificiale va transforma spectaculos medicina, care va deveni mai eficientă, mai ieftină și va reduce semnificativ numărul erorilor medicale. Dar Chat GPT 5, 10 sau 100 niciodată nu va putea aduce pe lume un copil și niciodată nu va putea să țină de mână un pacient în agonie pentru a-i alina suferința. Adevărata provocare va fi ca medicii să nu își piardă umanismul și empatia în lumea tehnologizată în care vor trăi. Pentru că dragostea față de om rămâne esența nobilei arte care este medicina și îngrijirea pacientului”, subliniază rectorul universității.