Revista >> Iunie 2026 [Nr. 283] >> Top Story

Prima ediție DANUBIUS-RO: reunirea comunității științifice în jurul unicului proiect ESFRI coordonat de România

Mihaela Paun, director general INCDSB

22 Iunie 2026

În perioada 7-8 iulie 2026, comunitatea științifică românească dedicată sistemelor fluviu–mare se reunește pentru prima dată într-un format propriu, într-un moment de cotitură pentru DANUBIUS-RI: anul în care începe construcția efectivă a Hub-ului de la Murighiol și anul în care infrastructura aspiră la statutul de ESFRI Landmark, după un deceniu petrecut pe foaia de parcurs europeană. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) împreună cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București organizează prima ediție a DANUBIUS-RO Conference, o manifestare științifică națională dedicată cercetării interdisciplinare a sistemelor râu–mare, cu accent pe continuumul Dunăre–Marea Neagră.

Tema conferinței – River-Sea System Science: Challenges, Research and Solutions – reflectă cele șapte priorități de cercetare care definesc agenda strategică a infrastructurii pan-europene DANUBIUS-RI: cantitatea apei, bilanțul sedimentelor, nutrienții și poluanții, schimbările climatice, evenimentele extreme, ecosistemele și biodiversitatea, respectiv dezvoltarea conceptului de digital twin pentru supersiturile râu–mare.
Apariția unei conferințe naționale dedicate DANUBIUS-RI este expresia maturității atinse de această inițiativă. Cercetarea sistemelor râu–mare nu mai este un domeniu în formare. Are o agendă tematică stabilizată, instrumente metodologice convergente, o comunitate europeană structurată și o componentă românească recunoscută la nivel internațional.
Prima ediție a conferinței coincide cu implementarea proiectului DANUBIUS-RO-2, finanțat de Autoritatea Națională pentru Cercetare prin PNCDI IV. Dacă finanțarea POCIDIF susține dezvoltarea componentelor românești ale infrastructurii DANUBIUS-RI, DANUBIUS-RO-2 finanțează resursa umană, capacitatea operațională și conectivitatea necesare funcționării DANUBIUS-ERIC. Consorțiul reunește institute naționale și universități românești cu expertiză relevantă pentru cercetarea sistemelor râu–mare, construind pentru prima dată o agendă comună în jurul celor șapte priorități de cercetare ale DANUBIUS-RI.
În acest context, conferința devine mai mult decât un eveniment științific. Este locul în care se formează colaborări, se dezvoltă echipe pentru viitoare proiecte Horizon Europe și se conturează noile generații de cercetători care vor utiliza infrastructura DANUBIUS-RI.
Pentru anul în care Hub-ul de la Murighiol începe să prindă contur, iar DANUBIUS-RI își consolidează poziția în peisajul european al marilor infrastructuri de cercetare, prima ediție a DANUBIUS-RO Conference reprezintă un moment fondator pentru întreaga comunitate românească de cercetare.

PNRR la INCDSB: investiții în resursa umană, infrastructură și transfer de cunoaștere
În perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) a derulat proiecte în cadrul mai multor investiții strategice dedicate consolidării capacității naționale de cercetare, dezvoltare și inovare. Într-un context în care provocările legate de sănătate, schimbări climatice și dezvoltarea noilor tehnologii necesită soluții bazate pe cunoaștere, INCDSB își consolidează poziția ca unul dintre principalii actori ai cercetării românești. Prin proiectele dezvoltate în cadrul PNRR, Investiția 8 – „Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare”, institutul a reușit să atragă expertiză internațională, să dezvolte infrastructură de cercetare competitivă și să genereze rezultate publicate în reviste științifice de impact.
În domeniul sănătății, cercetătorii INCDSB dezvoltă metode avansate de inteligență artificială pentru analiza spectrelor Raman utilizate în caracterizarea tumorilor cerebrale. Proiectul ML4Glio utilizează unul dintre cele mai ample seturi de date disponibile la nivel internațional, cu peste 250.000 de spectre provenite din probe tumorale umane, realizat în colaborare cu cercetători de la National Institutes of Health (NIH), SUA. Rezultatele au permis identificarea unor semnături moleculare capabile să diferențieze subtipuri de glioame dificil de separat prin metode convenționale. Mai mult, cercetarea demonstrează că inteligența artificială poate deveni un instrument de descoperire biologică, nu doar de clasificare automată a datelor. Aceste rezultate creează premisele dezvoltării unor sisteme de diagnostic rapid și obiectiv, cu aplicații directe în oncologia de precizie și medicina personalizată.

O altă direcție strategică dezvoltată în cadrul INCDSB este reprezentată de nanotehnologiile bazate pe ADN. Proiectul BaseDNA a generat noi metode automate pentru proiectarea și sinteza structurilor ADN Origami multi-nivel, depășind limitările actuale ale domeniului și deschizând perspective pentru realizarea materialelor programabile la scară nanometrică. Cercetătorii au dezvoltat instrumente software originale pentru proiectarea structurilor ADN complexe, au realizat experimente de auto-asamblare moleculară și au demonstrat posibilitatea utilizării ADN-ului în dezvoltarea unor materiale inteligente și biocompatibile. Rezultatele au fost deja valorificate prin publicații științifice, prezentări la conferințe internaționale și colaborări interdisciplinare, consolidând vizibilitatea internațională a cercetării românești într-un domeniu aflat la frontiera nanobiotehnologiei.

În contextul schimbărilor climatice, al poluării și al presiunii tot mai mari exercitate asupra resurselor de apă, capacitatea de a anticipa modul în care ecosistemele acvatice răspund la diferite perturbări devine tot mai importantă. La ICB Cluj-Napoca, filială a INCDSB București, echipa de cercetători implicată în proiectul PredAqua a dezvoltat modele predictive menite să faciliteze înțelegerea și prognozarea comportamentului ecosistemelor acvatice. Proiectul are la bază experimente de amploare desfășurate în condiții cât mai apropiate de mediul natural. Pe parcursul implementării sale, cercetătorii au realizat două dintre cele mai complexe experimente de acest tip, utilizând apă și comunități naturale de organisme acvatice provenite dintr-un lac urban din Cluj-Napoca. În cadrul acestor experimente au fost instalate șapte mesocosmuri, permițând desfășurarea simultană a sute de teste prin care au fost investigate efectele diferitelor perturbări asupra fitoplanctonului, bacteriilor și zooplanctonului. Datele obținute sunt utilizate pentru dezvoltarea unor modele capabile să estimeze modul în care ecosistemele reacționează la modificări ale structurii comunităților biologice sau la diverși factori de stres din mediu. Astfel de instrumente pot contribui, în viitor, la o gestionare mai eficientă a resurselor de apă, la prevenirea dezechilibrelor ecologice și la fundamentarea unor politici bazate pe dovezi științifice.
În cadrul PNRR, Componenta C9 – Cercetare și Inovare, Investiția I5 „Înființarea și operaționalizarea Centrelor de Competență”, INCDSB este partener în proiectul ResPonSE – Cercetare integrată și soluții sustenabile pentru protecția și restaurarea ecosistemelor din bazinul inferior al Dunării și zona costieră a Mării Negre, coordonat de Universitatea din București. Participarea INCDSB are o relevanță strategică prin expertiza institutului în biologie, ecologie, monitorizarea biodiversității, modelarea ecosistemelor și dezvoltarea infrastructurilor de cercetare dedicate sistemelor acvatice complexe. Implicarea în ResPonSE este strâns corelată cu rolul pe care institutul îl are în dezvoltarea infrastructurii europene DANUBIUS-RI. În cadrul componentei românești a acestei infrastructuri, INCDSB coordonează dezvoltarea Hub-ului DANUBIUS-RI de la Murighiol și a Nodului de Analiza infrastructură care va furniza capacități avansate pentru integrarea, procesarea și interpretarea datelor provenite din ecosisteme acvatice complexe.

Apariții în reviste mainstream de impact
Una dintre realizările recente ale comunității științifice asociate INCDSB este participarea la un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature, care analizează impactul accelerat al schimbărilor climatice asupra ecosistemelor alpine europene. Cercetarea a integrat date colectate pe perioade de până la aproape opt decenii din peste 15 țări europene și a inclus monitorizările realizate timp de 26 de ani în Munții Rodnei de către cercetătorii Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, filială a INCDSB. Rezultatele demonstrează fenomenul de „termofilizare” a vegetației alpine, prin care speciile adaptate la temperaturi mai ridicate migrează către altitudini superioare, exercitând o presiune competitivă crescândă asupra florei alpine specializate. Studiul evidențiază riscul reducerii biodiversității și confirmă rolul ecosistemelor montane ca indicatori timpurii ai schimbărilor climatice globale.
Un alt rezultat important obținut de echipele INCDSB este publicarea unui studiu în revista Neuro-Oncology, una dintre cele mai importante publicații internaționale din domeniul oncologiei cerebrale. Studiul arată că spectroscopia Raman, combinată cu metode avansate de inteligență artificială și învățare automată, poate identifica diferențe metabolice și moleculare fine între subtipuri de glioame. Importanța rezultatului depășește performanța algoritmilor de clasificare. Cercetarea demonstrează că datele spectrale Raman pot fi utilizate nu doar pentru diagnostic, ci și pentru descoperirea unor mecanisme biologice relevante, transformând inteligența artificială într-un instrument capabil să genereze noi ipoteze privind biologia tumorală. Studiul deschide perspective importante pentru dezvoltarea medicinei de precizie prin integrarea analizelor metabolice, moleculare și computaționale în procesul de caracterizare a tumorilor. Impactul potențial este semnificativ atât pentru cercetare, cât și pentru practica medicală. Metoda permite valorificarea unui volum foarte mare de probe tumorale arhivate în biobănci la nivel mondial, fără prelucrare suplimentară și fără distrugerea materialului biologic.

Parteneriate public-private și proiecte în domenii tehnologice strategice pentru Europa
În cadrul unui parteneriat public-privat, INCDSB participă la dezvoltarea unui centru de cercetare farmaceutică dedicat medicamentelor considerate critice sau deficitare la nivel european. Cercetătorii institutului contribuie prin studii asupra unor molecule de interes farmaceutic și participă la activitățile de validare științifică a formulărilor, precum și la pregătirea datelor necesare studiilor de bioechivalență.
INCDSB este de asemenea partener și într-un proiect care urmărește dezvoltarea unei platforme pentru cercetarea medicală bazată pe date clinice și genomice. Proiectul își propune să faciliteze utilizarea unor volume mari de date medicale în cercetare și să dezvolte instrumente care să sprijine medicina bazată pe dovezi. Contribuția INCDSB se concentrează asupra analizei datelor biologice și genomice și asupra dezvoltării unor metode de inteligență artificială pentru organizarea, interpretarea și valorificarea informațiilor provenite din studii clinice.
Aceste proiecte reflectă una dintre direcțiile care se dezvoltă accelerat în cadrul institutului: integrarea bioinformaticii, bioanalizei și științei datelor în cercetarea biomedicală și biotehnologică. Creșterea volumului de date generate de tehnologiile moderne impune dezvoltarea unor metode noi de analiză și interpretare, capabile să transforme informația biologică în cunoaștere cu valoare pentru cercetare și aplicații medicale.
Viziunea INCDSB se bazează pe colaborarea dintre biologi, bioinformaticieni, chimiști, biotehnologi, medici și specialiști în știința datelor, într-un model în care expertiza experimentală și cea computațională se completează reciproc. În acest context, inteligența artificială devine un instrument de cercetare care permite identificarea unor tipare și relații dificil de observat prin metodele clasice, accelerând analiza datelor complexe și generarea de noi ipoteze științifice.

Prin investițiile realizate în infrastructură, resursă umană și colaborări internaționale, INCDSB demonstrează că cercetarea românească poate genera cunoaștere competitivă la nivel global și poate contribui direct la soluționarea unor provocări majore ale societății, de la sănătate și biodiversitate până la schimbări climatice și transformare digitală. Plasată pe acest fundal, prima ediție a DANUBIUS-RO Conference nu reprezintă doar un nou eveniment în calendarul științific național, ci expresia unei comunități de cercetare aflate în plină consolidare. Împreună cu proiectele dezvoltate prin PNRR, publicațiile de impact și participarea la inițiative europene strategice, conferința reflectă angajamentul INCDSB de a contribui activ la dezvoltarea unei cercetări românești performante, conectate la marile provocări și oportunități ale Europei.