Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Se pregătește noul program cadru al UE pentru cercetare și inovare: noi ce facem?

22 Iunie 2026



Noul program cadru al UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), numit provizoriu FP10, este în curs de dezbatere și legiferare (un timeline și unele documente sintetice pot fi consultate la https://www.era-learn.eu/partnerships-in-a-nutshell/european-partnerships/next-framework-programme-fp10).

O imagine sintetică este dată în figura de mai jos:

Se propune deci un buget aproape dublu față de Horizon Europe (95.5 miliarde euro), împărțit pe 4 piloni, conform imaginii de mai sus. Bugetul este încă în discuție, existând neînțelegeri între Comisia Europeana și Consiliul European, acesta din urmă propunând o reducere cu 4% a bugetului.

România a trimis un prim document de intenție privind FP10 (https://sciencebusiness.net/sites/default/files/inline-files/Romania.pdf și https://www.research.gov.ro/fp10-se-negociaza-acum-reguli-mai-simple-bani-protejati-stiinta-lasata-sa-livreze-29729/), dar ceea ce ne interesează în mod direct este mecanismul de widening participation and spreading excellence din pilonul IV. Aici apar niște recomandări și precizări foarte importante.

Cea mai importantă dintre ele este că vor avea acces la instrumentele widening doar acele țări care, până în 2030, și-au sporit substanțial investiția publică în CDI până cu un an înainte de termenul de referință menționat anterior, adică până în 2029. Ori bugetul public pentru CDI, cel alocat ANC, este de doar 0.13% din PIB pentru anul 2026. Poate de aici și declarația președintelui ANC că în următorii 3-4 ani investiția publică în CDI ar trebui să crească la 0.7-0.8% din PIB (https://www.edupedu.ro/noua-tinta-pentru-finantarea-cercetarii-in-3-4-ani-sa-ajungem-la-cel-putin-07-08-din-pib-din-surse-publice-spune-seful-autoritatii-pentru-cercetare-andrei-alexandru-pentru-20/). Poate ca președintele ANC este conștient de riscul de a nu ne califica pentru a accesa fondurile din widening, dar oare ceilalți guvernanți sunt conștienți de asta? Se pare ca nu, dacă privim proiecția bugetară pe următorii ani (a se vedea bugetul pentru 2026, site-ul Ministerului de Finanțe https://mfinante.gov.ro/buget-2026, fișierul pentru Ministerul Educației și Cercetării, capitolul Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare, unde sumele pentru anii 2027-2029 sunt chiar mai mici decât suma pentru 2026).

Revenind la instrumentele widening, se pare că țările care se încadrau până acum în această categorie vor fi împărțite în 2 categorii: țări care au avut performanțe în ciclurile anterioare și au avansat (care se vor numi transition countries) și țări care au rămas în continuare codașe în European Score Board. Cele doua categorii sunt: transition countries- Cipru, Estonia, Grecia, Malta, Portugalia, Slovenia; țări widening care au bătut pasul pe loc sau nu au progresat suficient pentru a fi incluse în grupul celor de tranziție - Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia. Ultimele vor avea în continuare acces la toate mecanismele de finanțare și activitățile widening, cele de tranziție vor avea acces numai la activități de networking (vezi https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2025)779234).

Cu alte cuvinte, dacă România nu își sporește semnificativ investiția publică în cercetare în următorii ani, nu va putea accesa nici un fel de fonduri pe mecanismele de finanțare puse la dispoziție în cadrul sub-programului widening participation and spreading excellence. Asta în condițiile in care România este deja codașă în accesarea de fonduri din sub-programele similare din Horizon 2020 și Horizon Europe, fiind singura țară widening care nu a câștigat vreun proiect de Teaming (proiecte dedicate instituirii unor centre de cercetare de excelență în colaborare cu instituții de cercetare de prestigiu din țări mai dezvoltate ale UE).

Informații mai detaliate despre performanțele celor 13 țări widening (Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Malta, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria) se pot găsi la https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/horizon-dashboard, fie la propuneri R&I, fie la proiecte R&I, fie la profilul de țară. Dacă ne uităm la România, interesantă este imaginea de mai jos:

Intensitatea investiției în R&D este de 0.5 %, din care doar 0.2 % sunt investiții publice (toate alocările publice pentru programe R&D, nu numai cele de la ANC, ci și cele de la alte ministere sau de la Academia Română. Media UE este de 2.2 %. Oricum suntem pe locul 27 din 28 dacă se consideră și Regatul Unit, pe ultimul loc (27 din 27) dacă se exclude Regatul Unit. După Malta, Cipru, Bulgaria, Letonia, Slovacia, Lituania, Ungaria, Croația, toate țări mult mai mici ca România în termeni de populație/suprafață și economie. Spre exemplu, România are al 12-lea PIB, în valoare absolută, dintre cele 27 de țări ale UE, mult peste PIB-ul țărilor menționate înainte, chiar peste PIB-ul Greciei și Portugaliei (vezi https://www.statista.com/statistics/1373346/eu-gdp-member-states-2024/?srsltid=AfmBOopg2O1BlpeYGUCETapLC5wnkBKEq84o3_Hbn4MozcQsyH3RVMSy). Dintre cele 13 țări widening doar Polonia are un PIB mai mare, dar are și o populație/suprafață mai mare. Tot din imaginea de mai sus se vede ca România are un număr ridicol de mic de cercetători comparativ cu celelalte țări UE, doar 1.1 la 1000 locuitori. Este clar că finanțarea sub orice critică a cercetării în România nu este de natură să atragă prea mulți tineri să lucreze în sistemul R&D din țară, iar cele două coroborate (finanțare foarte scăzută și număr foarte mic de cercetători) duc la o performanță foarte slabă a sistemului CDI românesc.

În graficul de mai jos este prezentată producția științifică a unei țări raportată la un milion de locuitori (vezi https://ec.europa.eu/assets/rtd/srip/2024/ec_rtd_srip-report-2024-chap-03.pdf).

România este la coada țărilor din UE. Și raportat la un miliar euro din PIB, productivitatea nu este grozavă, penultimul loc conform graficului de mai jos.

Surpriza din raportul citat este când se analizează producția științifică la mia de cercetători. Din graficul de mai jos rezultă că România este pe locul 2 în rândul țărilor UE,

Am putea spune că puținii cercetători din România sunt super-performanți în materie de publicații, mult peste cei din Germania sau Franța. Dar dacă la cantitate stăm bine, să vedem cum stăm cu calitatea. Graficul de mai jos prezintă procentul de publicații din fiecare țară UE în top 10 % cele mai citate publicații din lume.

Se vede ca România revine într-o poziție din a doua jumătate a țărilor UE (locul 18), de unde se poate trage concluzia că se publică mult, dar nu neapărat de calitate. Cam același rezultat este și în cazul publicațiilor în top 1 % cele mai citate publicații din lume, a se vedea graficul de mai jos (surpriza este Ciprul, care ocupă primul loc între țările UE).

Și în alte statistici România ocupă un loc în a doua parte între cele 27 țări UE (Vezi https://ncses.nsf.gov/pubs/nsb202333/publication-output-by-region-country-or-economy-and-by-scientific-field).

Sigur că discuția asupra cantității și calității publicațiilor se poate detalia, inclusiv asupra celor open-access (a se vedea și reacția UBB https://www.edupedu.ro/semnal-de-alarma-cu-privire-la-amploarea-articolelor-pretins-stiintifice-publicate-de-cercetatori-pe-bani-in-edituri-specializate-in-gold-open-access-romania-ocupa-locul-i-intre-t/).

În final, câteva subiecte de gândire și analiză pentru viitoarea conducere a MEC-ANC:
- Ce intenționează să facă în ceea ce privește finanțarea publică a cercetării pentru a nu periclita accesul la fonduri de tip widening? Menționăm că într-un document publicat recent (https://www.the-guild.eu/news-and-blog/news/2026/what-is-the-vision-for-widening-participation-and-.html) se recomandă ca o parte bugetului pentru widening să fie utilizat pentru a finanța proiecte ERC și EIC în cele 13 țări care se califică pentru a accesa acest tip de fonduri, fără concurența țărilor dezvoltate din vest (practic organizațiile de cercetare din cele 13 țări concurează între ele). Dacă nu se crește finanțarea publică a cercetării, nu vom putea accesa aceste fonduri.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite