Revista >> Iulie - August 2026 [Nr. 284] >> Cercetare & Invatamant superior

FP10: timpul deciziilor pentru finanțarea cercetării românești

Dr. Lucian Pintilie, presedintele Patronatului Roman din Cercetare si Proiectare

29 Iulie 2026

Noul program cadru al UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), numit provizoriu FP10, este în curs de dezbatere și legiferare (un timeline și unele documente sintetice pot fi consultate la https://www.era-learn.eu/partnerships-in-a-nutshell/european-partnerships/next-framework-program- me-fp10). Se propune un buget aproape dublu față de Horizon Europe (95.5 miliarde euro), împărțit pe 4 piloni, conform imaginii sintetice de mai jos. Bugetul este încă în discuție, existând neînțelegeri între Comisia Europeana și Consiliul European, acesta din urmă propunând o reducere cu 4% a bugetului.

România a trimis un prim document de intenție privind FP10 (https://sciencebusiness.net/sites/default/files/inline-files/ Romania.pdf și https://www.research.gov.ro/fp10-se-negociaza-acum-reguli-mai-simple-bani-protejati-stiinta-lasata-sa-livre- ze-29729/), dar ceea ce ne interesează în mod direct este mecanismul de widening participation and spreading excellence din pilonul IV. Aici apar niște recomandări și precizări foarte importante.

Widening nu va mai fi un drept automat, ci o recompensă pentru investiții

Cea mai importantă dintre ele este că vor avea acces la instrumentele widening doar acele țări care, până în 2030, și-au sporit substanțial investiția publică în CDI până cu un an înainte de termenul de referință menționat anterior, adică până în 2029. Ori bugetul public pentru CDI, cel alocat ANC, este de doar 0.13% din PIB pentru anul 2026. Poate de aici și declarația președintelui ANC că în următorii 3-4 ani investiția publică în CDI ar trebui să crească la 0.7-0.8% din PIB (https://www.edupedu. ro/noua-tinta-pentru-finantarea-cercetarii-in-3-4-ani-sa-ajungem-la-cel-putin-07-08-din-pibdin-surse-publice-spune-seful-autoritatii-pen- tru-cercetare-andrei-alexandru-pentru-20/). Poate că președintele ANC este conștient de riscul de a nu ne califica pentru a accesa fondurile din widening, dar oare ceilalți guvernanți sunt conștienți de asta? Se pare că nu, dacă privim proiecția bugetară pe următorii ani (a se vedea bugetul pentru 2026, site-ul Ministerului de Finanțe https://mfinante. gov.ro/buget-2026, fișierul pentru Ministerul Educației și Cercetării, capitolul Cercetare Fundamentală și Cercetare Dezvoltare, unde sumele pentru anii 2027-2029 sunt chiar mai mici decât suma pentru 2026).

Revenind la instrumentele widening, se pare că țările care se încadrau până acum în această categorie vor fi împărțite în 2 categorii: țări care au avut performanțe în ciclurile anterioare și au avansat (care se vor numi transition countries) și țări care au rămas în continuare codașe în European Score Board. Cele două categorii sunt: transition countries - Cipru, Estonia, Grecia, Malta, Portugalia, Slovenia; țări widening care au bătut pasul pe loc sau nu au progresat suficient pentru a fi incluse în grupul celor de tranziție - Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia. Ultimele vor avea în continuare acces la toate mecanismele de finanțare și activitățile widening, cele de tranziție vor avea acces numai la activități de networking (vezi https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2025)779234).

Cu alte cuvinte, dacă România nu își sporește semnificativ investiția publică în cercetare în următorii ani, nu va putea accesa nici un fel de fonduri pe mecanismele de finanțare puse la dispoziție în cadrul sub-programului widening participation and spreading excellence. Asta în condițiile în care România este deja codașă în accesarea de fonduri din sub-programele similare din Horizon 2020 și Horizon Europe, fiind singura țară widening care nu a câștigat vreun proiect de Teaming (proiecte dedicate instituirii unor centre de cercetare de excelență în colaborare cu instituții de cercetare de prestigiu din țări mai dezvoltate ale UE).

Informații mai detaliate despre performanțele celor 13 țări widening (Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Malta, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria) se pot găsi la https://ec.europa.eu/info/ funding-tenders/opportunities/portal/screen/ opportunities/horizon-dashboard, fie la propuneri R&I, fie la proiecte R&I, fie la profilul de țară. Daca ne uităm la România, interesantă este imaginea de mai jos:

Puțini cercetători, multe publicații, impact încă modest