Prutul, între biodiversitate și presiunea microplasticelor: răspunsul strategic al proiectului PLASTICWISE
Un proiect de anvergură, finanțat prin programul Interreg VI-A NEXT România–Republica Moldova 2021–2027, vizează dezvoltarea unui cadru comun de monitorizare a poluării cu microplastice în ecosistemul râului Prut. Inițiativa speră să aibă un impact direct asupra politicilor de mediu și protecției biodiversității acvatice în regiunea transfrontalieră.
Proiectul PLASTICWISE (Promoting Longterm Action and Sustainable Techniques for Inhibiting Contamination with Plastic in freshwater Ecosystem from crossborder area Ro-RM) este implementat de Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă (AEDD) din Iași, România, în parteneriat cu Asociația Obștească Societatea Ecotoxicologilor ECO- TOX din Republica Moldova.
Acest efort comun răspunde unei nevoi acute identificate la nivelul ambelor state: lipsa unor date armonizate și a unei metodologii comune pentru evaluarea contaminării cu plastic în apele de suprafață și în ecosistemele asociate.
Deficit de date și lipsa standardizării în monitorizarea mediului
Deși poluarea cu plastic reprezintă o problemă majoră la nivel european, monitorizarea microplasticelor în bazinul Prutului a rămas, până în prezent, fragmentată. În lipsa unui sistem unitar de colectare și interpretare a datelor între România și Republica Moldova, capacitatea autorităților de a evalua corect impactul real al poluării și de a dezvolta măsuri coerente de intervenție a fost sever limitată.
Proiectul PLASTICWISE își propune să reducă tocmai acest decalaj printr-un studiu pilot științific comun, bazat pe metodologii armonizate și pe colaborare directă, pe teren și în laborator, între echipele de cercetare din cele două țări. Importanța demersului este confirmată și de datele celui mai recent Eurobarometru (iunie 2026), care arată că 94% dintre cetățenii europeni consideră poluarea apei, aerului și solului ca fiind o amenințare majoră la adresa biodiversității, susținând activ refacerea naturii afectate de activitatea umană.
Abordare integrată: apă, sedimente și biodiversitate
Cercetarea derulată în cadrul proiectului propune o abordare multi-nivel, combinând analiza fizico-chimică a mediului cu evaluarea biologică a ecosistemului. Echipele monitorizează prezența microplasticelor în apă; impactul direct asupra biodiversității piscicole din zonele selectate; rata de ingestie a microplasticelor de către diverse specii de pești.
Această metodologie avansată permite o evaluare completă a riscurilor ecologice, depășind simpla cuantificare statistică a deșeurilor.
Activitățile de teren și prelevarea de probe se desfășoară în puncte critice și reprezentative ale bazinului Prutului, selectate pentru a compara sectoare cu grade diferite de antro- pizare și statute diverse de protecție, din zona Iași, până la Stânca-Costești din România și Ungheni, Cahul, și rezervația „Prutul de Jos” (Beleu, Manta, Brânza, Câșlița-Prut) din Republica Moldova.
Sincronizarea tehnică dintre cele două maluri ale Prutului a fost consolidată recent printr-o serie de reuniuni bilaterale strategice. La începutul lunii mai, experții din Republica Moldova s-au deplasat la Iași pentru a armoniza tehnicile de eșantionare, în timp ce pe 25 iunie, echipa proiectului a participat la un atelier tehnic la Ungheni (Republica Moldova).
Tags: Cercetare, monitorizare mediu, biodiversitate, cooperare transfrontaliera, proiect PLASTICWISE, monitorizare poluare, Asociatia pentru Ecologie si Dezvoltare Durabila
Parerea ta conteaza: 





























UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...









ICMET Craiova, validat ca parte a patrimoniului științific și tehnologic european