Impactul IA asupra organizării muncii și selecției angajaților
Inteligența artificială (IA) schimbă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații. Unele ocupații devin mai accesibile, pentru altele cerințele devin mai exigente, iar diferența o fac tot mai mult competențele umane și capacitatea de a lucra cu IA.
Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer conturează câteva concluzii importante. În primul rând, oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la IA a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse. În același timp, impactul IA nu este uniform: în unele arii, tehnologia face posturile mai accesibile unui număr mai mare de candidați, iar în altele ridică nivelul cerințelor și face intrarea mai dificilă. Tot raportul arată că, în ocupațiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite.
Ce ocupații sunt cele mai expuse la IA
Din cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la IA, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de IA.
În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat.
Ocupațiile cel mai expuse la IA sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.
IA nu afectează toate profesiile în același fel
Impactul IA asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii.
În unele cazuri, IA preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, IA poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale. Acestea sunt ocupațiile profesionalizate de IA: joburi în care tehnologia elimină rutina și ridică nivelul cerințelor. Profesiile în care IA ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii.
În alte cazuri, IA poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, IA poate ține evidența stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii. Acestea sunt ocupațiile democratizate de IA: joburi în care tehnologia reduce bariera de intrare și le face accesibile unui număr mai mare de candidați. Printre ocupațiile democratizate de IA se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.
Parerea ta conteaza: 





























UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...









Securitatea cibernetică și provocările transformării digitale