Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetare si Invatamant superior >> Articole

Deputatul PNL Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: „A privi spre viitorul Timișoarei nu este optimism. Este responsabilitate”

23 Septembrie 2026



Timișoara are universități puternice, o economie privată dezvoltată, capital internațional și o cultură a deschiderii, dar următorul său salt nu mai poate fi susținut doar de avantajele care au consacrat-o ca pol industrial. Miza următorului deceniu este capacitatea orașului de a transforma talentul, cercetarea și tehnologia în valoare adăugată creată local și de a construi mecanismele prin care ideile bune ajung să fie testate, adoptate și scalate. În interviul acordat Market Watch, Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), conturează perspectiva Timișoarei anului 2035 și propune două instrumente concrete – „Pact pentru Talent – Timișoara 2035” și „Timișoara Living Lab 2035” – care ar putea apropia universitățile, companiile și administrația în jurul unei strategii comune de dezvoltare.




Care este perspectiva globală pe care o aveți despre viitorul Timișoarei?
Miza următorilor zece ani este foarte clară: Timișoara trebuie să facă trecerea de la un oraș în care nu doar se muncește și se produce, ci în care rămân mai multă cunoaștere, mai multă proprietate intelectuală și mai multă valoare. Pe scurt: se creează, se cercetează, se testează și se dezvoltă produse și soluții cu valoare adăugată mare.
Avem deja o economie puternică și diversificată, dar competitivitatea viitorului nu se va mai baza doar pe costuri, infrastructură sau capacitate de producție. Se va baza tot mai mult pe competență, cercetare, tehnologie și pe capacitatea unui oraș de a conecta aceste resurse.
În Timișoara se vor întâlni câteva dintre marile transformări ale următorului deceniu: inteligența artificială va redesena profesiile și modul de lucru, tranziția verde va schimba industrii importante pentru regiunea noastră, lanțurile de aprovizionare se vor reașeza în funcție de infrastructură, energie și competențe, demografia va face talentul tot mai valoros, iar competiția pentru inovare va pune o presiune mult mai mare pe relația dintre cercetare și economie.
Aici avem și o vulnerabilitate pe care trebuie să o privim direct. În 2024, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare reprezentau aproximativ 2,2% din PIB la nivelul Uniunii Europene și doar aproximativ 0,5% în România. Pentru un oraș universitar precum Timișoara, răspunsul trebuie să fie o colaborare mult mai puternică între universități, companii și administrație.
De aceea cred că Timișoara nu trebuie să mai aleagă între fabrică și laborator. Trebuie să aducem laboratorul mai aproape de producție și producția mai aproape de cercetare.
În 2035 nu vom mai putea separa politica educațională de politica industrială și de politica urbană. Toate trei vor deveni, în esență, politică de competitivitate.
Iar adevărata întrebare pentru Timișoara nu este dacă va continua să producă. Va continua. Întrebarea este câtă inteligență, cercetare, proprietate intelectuală și putere de decizie vom reuși să păstrăm aici.

În perspectiva acestei dezvoltări a orașului, care este rolul universităților?
Universitatea nu mai poate fi privită doar ca locul în care formăm absolvenți. Într-un oraș care vrea să rămână competitiv, universitatea trebuie să devină una dintre infrastructurile sale de dezvoltare.
Rolul ei este să conecteze trei resurse esențiale: talentul, cunoașterea și problemele reale ale economiei și ale comunității.
Asta înseamnă să formăm oameni pentru profesiile care se schimbă, dar și să aducem cercetarea mai aproape de companii, expertiza mai aproape de administrație și problemele reale ale orașului mai aproape de cercetători și studenți.
Timișoara nu trebuie să concureze doar pentru a fi un loc bun și competitiv pentru producție. Trebuie să devină un loc din care este greu să muți ceea ce are valoare mare: competența, cercetarea, ingineria, designul, proprietatea intelectuală și decizia.
Aici universitățile au un rol esențial. Ele pot anticipa schimbările de competențe, pot produce cercetare relevantă, pot crea spații în care companiile și administrația testează soluții și pot conecta orașul la rețele academice și profesionale internaționale.
De aceea succesul Timișoarei nu ar trebui măsurat doar în investiții sau în metri pătrați de fabrică. Ar trebui să ne uităm și la câți cercetători atragem, câte tehnologii transferăm în economie, câte brevete și spin-off-uri producem, câți absolvenți rămân aici și câte decizii importante pentru companii sunt luate local.
Pentru mine, aceasta este una dintre marile mize ale următorului deceniu: să construim un oraș în care inteligența, competența și cercetarea găsesc motive să rămână. În acest context, universitățile trebuie să aibă un rol decisiv.

Care ar fi primul pas pentru materializarea acestui „Pachet de avantaje ale Timișoarei”?
Primul pas ar trebui să fie unul foarte concret: să demonstrăm că Timișoara poate construi și păstra talentul de care vor avea nevoie economia și orașul în următorii ani.
De aceea aș începe cu un „Pact pentru Talent - Timișoara 2035”, construit împreună de universități, companii și administrație.
Un astfel de pact ar trebui să însemne stagii plătite de calitate, proiecte reale introduse în curriculum, micro-certificări dezvoltate împreună cu mediul economic, mentorat pentru primul job, integrare mai simplă pentru studenții internaționali și un program prin care să reconectăm diaspora profesională cu oportunitățile de aici.
Dar este important să și măsurăm rezultatele. Avem nevoie de un tablou anual al competențelor și al retenției absolvenților, ca să știm nu doar câți tineri formăm, ci câți aleg să își construiască aici cariera și viața.
Un oraș universitar nu are succes doar pentru că produce absolvenți. Are succes atunci când reușește să le ofere motive să rămână, să se dezvolte și să contribuie la economia locală.
Dacă reușim acest lucru, construim poate cel mai important avantaj pe care îl poate avea un oraș în competiția pentru investiții: accesul la oameni bine pregătiți și la competențe care pot evolua permanent.

Ca liberal, cum veți impulsiona parteneriatul public - privat?
Cred că primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm este modul în care instituțiile, universitățile și companiile lucrează împreună. Avem competență și resurse în toate aceste zone, dar prea des ele funcționează în paralel.
Pentru mine, parteneriatul public-privat nu începe cu o semnătură, ci cu o problemă pe care acceptăm să o rezolvăm împreună.
De aceea propun dezvoltarea unui „Timișoara Living Lab 2035”: un mecanism prin care orașul pune pe masă probleme reale, universitățile aduc cercetare, expertiză și talent, iar companiile contribuie cu tehnologie, date, mentorat și capital.
Aș începe foarte pragmatic, nu cu o clădire și nici cu o structură administrativă complicată. În primele 90 de zile aș selecta trei provocări concrete ale orașului (de exemplu: mobilitate, energie și digitalizarea unui serviciu public) și pentru fiecare aș stabili un beneficiar clar, o echipă mixtă, un buget, acces legal la date, un termen și un indicator de rezultat.
Dacă un astfel de model funcționează, îl putem extinde apoi spre domenii precum inteligența artificială, robotica, mobilitatea, energia sau tehnologiile verzi și îl putem conecta cu proiecte universitare, stagii, startup-uri și programe de formare.
Cred că aceasta este schimbarea de care avem nevoie: să trecem de la colaborări punctuale la un mecanism permanent prin care problemele reale ale orașului devin proiecte comune de inovare.

Care sunt cele trei obiective (sau mai multe), importante pentru administrație, antreprenori, companii internaționale, pentru mediul financiar-bancar și universități, trei obiective ale orașului importanțe pentru toate aceste categorii de public?
Aș rezuma aceste obiective în trei cuvinte: talent, tehnologie și atractivitate. Sunt trei teme care interesează în egală măsură administrația, antreprenorii, companiile internaționale, mediul financiar și universitățile, pentru că de ele depinde capacitatea Timișoarei de a rămâne competitivă.
Primul obiectiv este talentul. Nu este suficient să formăm oameni bine pregătiți; trebuie să reușim să îi atragem, să îi păstrăm și să le oferim posibilitatea de a se dezvolta aici. Timișoara avea, în anul universitar 2024–2025, peste 45.000 de studenți, dintre care aproape 3.700 de studenți internaționali. Este o resursă extraordinară, dar trebuie tratată strategic: prin stagii de calitate, acces la primul loc de muncă, mentorat, antreprenoriat, formare continuă și o integrare mai bună a celor care aleg orașul pentru studii. Iar rezultatele trebuie măsurate: câți absolvenți rămân, câte stagii se transformă în locuri de muncă și câți oameni își actualizează competențele pe parcursul carierei.
Al doilea obiectiv este tehnologia. Miza nu este să avem pur și simplu mai multă digitalizare, ci să mutăm economia locală către activități cu valoare adăugată mai mare. Inteligența artificială, robotica, sistemele autonome sau electronica avansată nu mai sunt teme ale unui viitor îndepărtat. Sunt deja parte din competiția economică actuală. De aceea trebuie să urmărim rezultate concrete: soluții dezvoltate aici și apoi adoptate, proiecte comune între universități și companii, brevete și licențe, startup-uri și spin-off-uri capabile să atragă capital.
Al treilea obiectiv este atractivitatea. Un oraș competitiv nu înseamnă doar locuri de muncă. Înseamnă mobilitate, conectivitate, servicii publice bune, cultură, spațiu urban de calitate și posibilitatea de a construi aici o viață bună. Toate acestea influențează direct decizia unui absolvent de a rămâne, a unei companii de a investi sau a unui profesionist de a se muta aici. Din acest motiv, cultura și calitatea vieții nu sunt decorul dezvoltării economice, ci parte din infrastructura ei.
Cele trei obiective sunt, de fapt, interdependente. Fără talent, tehnologia nu se dezvoltă. Fără tehnologie, economia nu urcă în valoare. Iar fără un oraș atractiv, talentul și investițiile nu rămân.
Cred că aici ar trebui să existe agenda comună a Timișoarei pentru următorii ani: să atragem și să păstrăm oameni buni, să transformăm cunoașterea în valoare economică și să construim un oraș în care oamenii și investițiile au motive să rămână.







Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite