UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
Scena transformării tehnologice este într-o continuă schimbare, iar robotica este unul dintre actorii care își face tot mai simțită prezența prin reprezentanții săi – roboții. De la sistemele utilizate în industrie până la roboții umanoizi și aplicațiile destinate activităților cotidiene, robotica tinde să devină omniprezentă, depășind treptat granițele laboratoarelor de cercetare și apropiindu-se tot mai mult de viața de zi cu zi. La nivel european, evenimente precum IFA Berlin 2026 aduc în prim-plan aceste direcții și oferă posibilitatea de a observa modul în care soluțiile dezvoltate în laboratoare și centre de cercetare se apropie tot mai mult de aplicațiile din lumea reală. În acest context, România încearcă, la rândul său, să țină pasul cu noile tendințe din robotică, atât prin cercetarea desfășurată în universități și colaborarea cu mediul economic, cât și prin competițiile organizate anual, care le oferă tinerilor posibilitatea de a construi, testa și prezenta propriile idei și soluții. Dincolo de performanțele tehnologice, adevărata provocare rămâne însă modul în care aceste sisteme vor fi integrate în societate. Roboții pot deveni parteneri ai oamenilor și instrumente de sprijin, însă factorul uman trebuie să rămână în centrul proceselor de dezvoltare și decizie. Pe scena transformării tehnologice, roboții devin actori din ce în ce mai prezenți, însă, fiind proiectați și dezvoltați de oameni, rolul și direcția acestora trebuie definite în raport cu nevoile societății și cu respectarea valorilor și drepturilor fundamentale.
IFA Berlin 2026 (4–8 septembrie), unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate industriei tehnologice, a reunit peste 220.000 de participanți din 140 de țări și peste 1.900 de branduri din 49 de țări, printre care Samsung, LG, Lenovo și Acer. În cadrul evenimentului, participanții au avut oportunitatea de a testa și de a observa modul în care inteligența artificială este integrată într-o gamă tot mai largă de tehnologii, de la computere, dispozitive purtabile și electrocasnice, până la roboți și echipamente de gaming.
Confidențialitatea datelor – o provocare în era inteligenței artificiale
Din perspectiva utilizatorilor, este necesară realizarea unei analize asupra modului în care inteligența artificială este integrată în dispozitivele pe care le folosim acasă sau la serviciu. Asfel, se aduc în discuție agenții inteligenți, capabili să coordoneze mai multe dispozitive, să achiziționeze și să prelucreze date în timp real din mediul extern. Dincolo de beneficiile oferite de aceste tehnologii, trebuie luate în considerare și aspecte fundamentale privind confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor.
Scena transformării tehnologice este într-o continuă schimbare, iar robotica este unul dintre actorii care își face tot mai simțită prezența prin reprezentanții săi – roboții. De la sistemele utilizate în industrie până la roboții umanoizi și aplicațiile destinate activităților cotidiene, robotica tinde să devină omniprezentă, depășind treptat granițele laboratoarelor de cercetare și apropiindu-se tot mai mult de viața de zi cu zi. La nivel european, evenimente precum IFA Berlin 2026 aduc în prim-plan aceste direcții și oferă posibilitatea de a observa modul în care soluțiile dezvoltate în laboratoare și centre de cercetare se apropie tot mai mult de aplicațiile din lumea reală. În acest context, România încearcă, la rândul său, să țină pasul cu noile tendințe din robotică, atât prin cercetarea desfășurată în universități și colaborarea cu mediul economic, cât și prin competițiile organizate anual, care le oferă tinerilor posibilitatea de a construi, testa și prezenta propriile idei și soluții. Dincolo de performanțele tehnologice, adevărata provocare rămâne însă modul în care aceste sisteme vor fi integrate în societate. Roboții pot deveni parteneri ai oamenilor și instrumente de sprijin, însă factorul uman trebuie să rămână în centrul proceselor de dezvoltare și decizie. Pe scena transformării tehnologice, roboții devin actori din ce în ce mai prezenți, însă, fiind proiectați și dezvoltați de oameni, rolul și direcția acestora trebuie definite în raport cu nevoile societății și cu respectarea valorilor și drepturilor fundamentale.Prelucrarea datelor trebuie realizată conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR), dar și a drepturilor consacrate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În aceeași direcție, prevederile Regulamentului (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act) sunt corelate cu acest cadru european și pun în prim-plan protecția drepturilor fundamentale, a vieții private și a datelor cu caracter personal. Regulamentul introduce, totodată, o serie de cerințe privind utilizarea datelor în sistemele de inteligență artificială, calitatea și guvernanța acestora, transparența, securitatea și supravegherea umană, astfel încât dezvoltarea și utilizarea acestor sisteme să nu afecteze drepturile utilizatorilor.
Roboții umanoizi – de la demonstrații la aplicații concrete
Robotica s-a aflat printre temele centrale ale IFA 2026, atenția fiind axată în special către cele mai recente evoluții în domeniul roboților umanoizi și al aplicațiilor robotice. În cadrul evenimentului a fost prezentată o nouă generație de roboți umanoizi, ale căror caracteristici funcționale îi apropie tot mai mult de utilizarea practică pentru activitățile casnice, servicii, aplicații medicale și procese industriale. Evoluția acestor sisteme evidențiază trecerea de la elementele teoretice și demonstrațiile experimentale către aplicații capabile să interacționeze cu oamenii și cu mediul fizic.
În cadrul Robots on the Runway, roboții umanoizi au luat locul modelelor umane pe podium, într-o prezentare dedicată progreselor recente din domeniul roboticii. Conceptul a urmărit să evidențieze, într-o manieră accesibilă publicului, modul în care tehnologia, mișcarea și divertismentul pot fi integrate într-o experiență live.
Pe podium, roboții au dansat, au realizat demonstrații de Tai Chi, salturi pe spate și alte mișcări care necesită un nivel ridicat de coordonare și control. Dincolo de demonstrarea agilității, aceștia au răspuns întrebărilor adresate de prezentator și au interacționat cu publicul, evidențiind progresele realizate atât în ceea ce privește mobilitatea sistemelor robotice, cât și interacțiunea om–robot.
Tot în cadrul evenimentului au fost prezentați roboți care aduc în prim-plan o nouă direcție a roboticii: integrarea acestora în viața cotidiană, în special pentru asistarea persoanelor vârstnice sau pentru interacțiunea de tip companion. Un exemplu relevant este PrimeBot T1, un robot umanoid care utilizează tehnici de inteligență artificială, conceput în special pentru a veni în sprijinul persoanelor vârstnice. Dincolo de funcțiile de asistență, acesta este proiectat astfel încât să fie perceput ca un companion, un prieten sau chiar ca parte a familiei, și nu ca o prezență străină în locuință.
Scannarea 3D