.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Vinurile romanesti isi gasesc loc in vinoteca europeana
Si pe piata UE au loc reforme
Comisia Europeana a primit recent propuneri pentru o reforma la scara larga a organizarii comune a pietei viti-vinicole. Reforma urmareste sporirea competitivitatii producatorilor din UE, recastigarea pietelor, echilibrarea cererii si a ofertei, simplificarea normelor, pastrarea celor mai bune traditii ale productiei de vin in regiune, consolidarea structurii sociale a zonelor rurale si respectarea mediului. Scopul reformei este utilizarea mai eficienta a bugetului de 1,3 miliarde euro destinat acestui domeniu. Astfel, toate masurile de sprijinire a pietei care s-au dovedit ineficiente pana acum - diverse ajutoare pentru distilare, ajutorul pentru depozitarea privata, restituirile la export – ar urma sa fie eliminate. O prevedere care i-ar atinge puternic pe producatorii romani este interzicerea adaugarii de zahar pentru imbogatirea vinului, asa numita saptalizare, precum si a ajutorului acordat pentru utilizarea mustului la imbogatirea vinului, introdus pentru a compensa pretul mai ridicat decat cel al saptalizarii.
Totusi, dupa cum ne spunea Ovidiu Gheorghe, mai multe state precum Germania, Romania, Franta, Ungaria, Austria, sustin mentinerea imbogatirii cu zahar. Printre contraargumente: existenta unei traditii de cativa zeci de ani in folosirea zaharului - fapt care se intampla doar in anii cu probleme pentru a se atinge nivelul de alcool necesar ca vinul respectiv sa fie incadrat la o anumita treapta de calitate. In plus, nu este corect sa se interzica in Europa imbogatirea vinului cu zahar in conditiile in care, pe de alta parte, exista un tratat bilateral cu SUA, prin care UE accepta importul vinului imbogatit cu apa.
In schimb, se prevad fonduri mult mai substantiale pentru promovarea vinului produs in Uniunea Europeana, in special pe pietele din tarile terte.
Potrivit planului de reforma, fiecare stat membru ar urma sa scoata din productie cel putin 10% din podgorii, insumand 200.000 de hectare, iar cultivatorii care se vor retrage din acest sector vor primi recompense substantiale. Restrictiile de plantare se vor mentine pentru o perioada de tranzitie de cinci ani. Dupa 2013, restrictiile privind plantarea vor fi ridicate pentru a permite producatorilor competitivi sa isi extinda productia, daca doresc. Uniunea Europeana va adopta anumite practici de vinificatie acceptate de toate tarile producatoare din cadrul Organizatiei Internationale pentru Vie si Vin, iar politica de calitate se va baza pe originea geografica. Statele membre vor primi un pachet financiar national si o lista de actiuni care sa le permita sa ia masurile cele mai potrivite cu situatia locala. Mai multe fonduri vor fi destinate dezvoltarii rurale si finantarii unor masuri precum instalarea tinerilor viticultori si protectia mediului.
Comisarul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Mariann Fischer Boel, a apreciat ca UE cheltuieste prea mult – peste o treime din bugetul destinat acestui sector (aproximativ o jumatate de miliard de euro pe an) - pentru a scapa de surplusul de vin pentru care nu exista o piata de desfacere, in loc sa se orienteze spre imbunatatirea competitivitatii si spre promovarea acestui produs.
Uniunea Europeana detine mai mult de 2,4 milioane de exploatatii viticole, care acopera 3,6 milioane ha, adica 2% din suprafata agricola a Uniunii. In anul 2006, productia de vin a reprezentat 5% din valoarea productiei agricole a Uniunii Europene. Consumul de vin provenit din Uniunea Europeana scade constant, desi vanzarile vinurilor de calitate sunt in crestere. In ultimii zece ani, importurile au crescut cu 10% pe an, in timp ce cresterea exporturilor este lenta. Daca tendintele actuale se mentin, productia de vin in exces va atinge 15% din productia anuala pana in 2010-2011.
Seceta injumatateste vinul
Din pacate, anul 2007 se anunta a fi sarac in vinuri. Inghetul care a intervenit la inceputul primaverii si, mai ales, seceta din aceasta vara au afectat, alaturi de alte culturi, si vita de vie. Cu toate ca, in mod normal, caldura este benefica pentru calitatea vinului, strugurii avand un continut mai mare de zahar, in acest an seceta prea indelungata si insotita de temperaturi foarte mari a afectat recolta. In foarte multe plantatii, strugurii nu au ajuns la maturitate, iar specialistii spun ca in unele zone din tara productia viticola a scazut la mai putin de jumatate fata de anul trecut. Trebuie, deci, sa ne asteptam la o productie de vin mai mica si calitativ mai slaba decat in anii precedenti.
Cristiana Rus
Parerea ta conteaza: 
Catalogul DataCenter 2012
