Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Vizitele lungi şi dese, cheia marilor succese! Viviane Reding la Bucureşti

25 Aprilie 2008



Pe 13 martie 2008, comisarul european Viviane Reding făcea o vizită la Bucureşti. Era prima vizită oficială în România a unui comisar european al Societăţii Informaţionale şi Media şi se făcea în cadrul unui turneu european. Reding venea pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care se confruntă telecomunicaţiile noastre: serviciul 112, ANRCTI etc., având discuţii cu reprezentanţi ai industriei, parlament etc.


1. Serviciul 112 – România primeşte a doua scrisoare de avertizare!
Comisia Europeană recomandă localizarea apelantului la fiecare apel de urgenţă, efectuat la numărul 112. Din cauza unor incompatibilităţi tehnice între operatorii mobili şi Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, acest lucru nu este posibil în România, la finele anului trecut Comisia Europeană deschizând procedura de încălcare a dreptului comunitar asupra României şi cerând pentru februarie 2008 un plan de măsuri.


Localizarea telefoanelor mobile prin 112 va fi activă în formă finală la începutul verii
„Utilizatorii de telefonie mobilă care apelează serviciul de urgenţă 112 vor putea fi localizaţi începând din această vară“, declara comisarul Viviane Reding, după discuţia cu ministrul Karoly Borbely. Potrivit acesteia, faptul că „localizarea apelantului de pe telefonia mobilă nu este încă posibilă este dramatic, din moment ce liniile fixe acoperă doar 20% din populaţia României“. Ministrul Borbely confirma declaraţia comisarului Reding şi spunea că în săptămâna următoare guvernul va aproba ordonanţa de urgenţă privind funcţionarea serviciului naţional unic de urgenţă 112, prin care urma să fie rezolvată şi problema localizării apelurilor către 112.
Tot pe 13 martie se semna memorandumul în vederea asigurării serviciului de localizare de către cei care concură la 112 - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, administratorul serviciului 112, Vodafone, Orange şi Cosmote, etc. Trebuia să vină comisarul Reding….
Ministrul Borbely: Am întârziat, dar comisarul Reding nu a menţionat nimic despre continuarea sancţionării României în privinţa 112
România a depăşit termenul fixat pentru februarie 2008, dat de Comisia Europeană, pentru stabilirea măsurilor privind serviciul 112. Totuşi, ministrul Borbely declara la finalul întâlnirii cu Viviane Reding că nu s-a pus problema unei sancţionări din această cauză. „Cu toate că termenul pentru a pune în aplicare recomandarea Comisiei a fost luna februarie şi am depăşit un pic acest termen… nu s-a impus niciun nou termen şi nici nu s-a vorbit despre sancţionarea României“, spunea ministrul Borbely.


Reding spera ca în vară să nu aducă România în faţa Curţii Europene de Justiţie
La finalul discuţiilor cu autorităţile române, comisarul Reding îşi exprima încrederea că nu va fi nevoită să aducă România în această vară în faţa Curţii Europene de Justiţie, din cauza problemelor de funcţionare a numărului de urgenţă 112, spunând că simpla adoptare a legii nu este de ajuns: „Nu este de ajuns să ai o lege. Aceasta trebuie să fie şi aplicată“. Ştie Reding ce ştie!

România primeşte ultimul avertisment de la Bruxelles pentru 112!
La trei săptămâni de la vizita comisarului Reding la Bucureşti, Comisia Europeană trimitea României (şi Bulgariei) ultimul avertisment înainte de a fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie din cauza funcţionării necorespunzătoare a sistemului unic de urgenţă 112. România depăşise termenul fixat pentru februarie 2008, recomandat de CE pentru stabilirea măsurilor privind funcţionarea corespunzătoare a serviciului 112 şi probabil că nici vizita la Bucureşti a comisarului Reding nu a convins că am fi în stare să facem ceva, fără spectrul pedepsei. Era a doua scrisoare de avertizare pentru sistemul 112, România intrând astfel în a doua şi ultima fază a procedurii de sancţionare, înainte ca acest caz să ajungă în faţa Curţii Europene de Justiţie.


2. Independenţa ANRCTI: Reding - Mi-am adus propria ţară în faţa Curţii Europene de Justiţie în problema independenţei autorităţii de reglementare, deci nu glumesc!
O altă problemă discutată cu autorităţile române a fost independenţa ANRCTI. Viviane Reding spunea, în conferinţa de presă de la Bucureşti, „pentru mine independenţa înseamnă că în activitatea de zi cu zi, autoritatea de reglementare să nu fie deranjată nici de amestecul Guvernului, nici de cel al partidelor politice şi nici de cel al operatorilor. Răspunderea acestei autorităţi în faţa parlamentului este normală în orice democraţie, dar nu ar trebui să fie influenţată de partidele politice. Mi-am adus propria ţară, Luxemburg, în faţa Curţii Europene de Justiţie, pentru că nu am fost mulţumită de nivelul independenţei autorităţii naţionale de reglementare, deci nu glumesc deloc în această privinţă“.
Oficialii noştri au dat, ca de obicei, asigurări că se doreşte ca textul final al legii să fie în deplină conformitate cu prevederile acquisului comunitar în domeniu. Nu era prima declaraţie de acest fel, rezultatul fiind atenţionarea României. România ar trebui să treacă de stadiul declaraţiilor şi să modifice legea de organizare a ANRCTI, pentru a o scoate de sub influenţa politicului: eliminarea cordonului ombilical dintre guvern şi ANRCTI prin MCTI (separarea operării de reglementare), semnalată şi de CE, subordonarea ANRCTI către plenul parlamentului, dar şi depolitizarea ANRCTI prin transferul administrării de la politicieni la specialişti.

3. Proiectul NetCity, în vizorul comisarului Reding
Comisarul Viviane Reding declara la întâlnirea cu parlamentarii români din comisiile de specialitate că, la nivelul Comisiei Europene, există suspiciuni în legătură cu proiectul Netcity, reţeaua de fibră optică subterană din Bucureşti, care ar încălca legea concurenţei. „Avem anumite îndoieli dacă nu cumva proiectul încalcă legea concurenţei“, spune Reding, precizând că nu a studiat dosarul în detaliu, dar că informaţiile pe care le deţine o îndreptăţesc să aibă dubii. Reding a spus că „nu se mai pot accepta monopoluri“ privind conectarea cu fibră optică, avertizând că la nivelul Comisiei se va analiza minuţios proiectul Netcity şi că un eventual proces ar însemna tragerea la răspundere a României ca ţară, nu doar a Primăriei Capitalei. Primăria Capitalei a reacţionat în aceeaşi zi şi a anunţat că va trimite Comisiei Europene documentaţia proiectului NetCity.
Încă de la început, Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu a fost nemulţumită de proiectul NetCity şi, probabil, aceste nemulţumiri au atras atenţia comisarului Reding. Prin faptul că nu prea există alternativă la infrastructura sa, Net City poate fi un monopol, pe care, însă, ANRCTI a promis că-l va reglementa.


4. Reglementarea: avem tarife europene la salarii româneşti!
Conform comunicatului ANRCTI, conducerea autorităţii a primit vizita comisarului Viviane Reding, discutându-se despre piaţă şi reglementarea acesteia.
ANRCTI a afirmat că lucrează la un pachet de reglementări ce au în vedere controlul tarifelor de terminare a apelurilor în reţelele operatorilor alternativi de telefonie fixă şi nu în reţelele de telefonie mobilă, unde preşedintele ANRCTI reclama, în noiembrie 2007, dominaţia colectivă a operatorilor GSM900 (Vodafone şi Orange).
ANRCTI a prezentat şi stadiul reglementării tarifelor de terminare a apelurilor în reţelele de telefonie mobilă, arătând că avem tarife de nivel european, deşi puterea de cumpărare a românilor este, alături de cea a bulgarilor, cea mai scăzută din UE. Ciudat, ANRCTI susţine că acest nivel a fost stabilit în 2006, prin modelul de calculare a costurilor dezvoltat de autoritate, uitând că în 2006 fostul ANRC se plângea că operatorii GSM 900 nu furnizează datele de intrare pentru modelul LRIC dezvoltat de Ovum. Ca urmare, a propus tarifele empiric, tarifele finale fiind rodul unor tocmeli ca la piaţă. Să amintim că, pentru refuz, operatorii GSM900 au fost amendaţi cu €400/zi sau €150,000 pe an, adică 0,02% din cifra de afaceri din 2005. Convenabil!
Tarifele de interconectare cu reţele mobile în UE au scăzut în ultimul an, dar variază prea mult: de la €0.019/minut în Cipru, la €0.224/minut în Estonia, media fiind de €0,0967, adică de 8,7 ori mai mare decât tarifele de interconectare cu reţelele fixe, deşi costurile sunt mai mici! Viviane Reding spune că, la nivelul CE, există intenţia de a reduce diferenţele existente între statele membre în ceea ce priveşte nivelul tarifelor de terminare, pregătindu-se o recomandare care să armonizeze reglementarea tarifelor de terminare în reţelele telefonice. Comisarul Reding, citat de publicaţia Financial Times din data de 19 martie 2008, spune că acestea pot acţiona ca subvenţii ale industriei şi vrea ca tarifele de interconectare cu reţelele mobile să scadă în intervalul €0.01 - €0.015/minut. Potrivit comisarului Reding, adevăratul cost al serviciului este de €0.01/minut. Pentru România, probabil este mai mic.


5. Ce nu s-a discutat/rezolvat
Din păcate, vizita comisarului Reding a fost prea scurtă, de numai o zi, pentru a se rezolva toate problemele telecomunicaţiilor noastre: acordarea licenţelor WiMAX (banda de 3,7 GHz, care trenează de aproape un an, sau în alte benzi, care nici nu a început); privatizarea operatorului Radiocomunicaţii, care a început în anul 2000 şi nu pare a se termina prea curând; listarea operatorului RomTelecom la bursă, care trenează de mai bine de trei ani; punerea pe costuri a tarifelor de interconectare cu operatorii mobili, care trenează din 2003, mărirea valorii de piaţă a activelor de telecomunicaţii la care statul este acţionar etc. Poate la următoarele vizite.
Vizitele lungi şi dese, cheia marilor succese!



Dr. Nicolae Oacă



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite