Teodor Negoiţă a adus ştiri reci din Groenlanda
În România încălzirea globală va afecta mai ales agricultura
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică susţine o serie de activităţi ştiinţifice de mare actualitate în domeniul cercetărilor polare. Astfel, Institutul Român de Cercetări Polare a participat la o licitaţie de proiecte în cadrul PNCD2 şi a obţinut suportul financiar pentru desfăşurarea în martie 2008 a unei expediţii în Groenlanda, în scopul efectuării de cercetări asupra mediului polar.
Colacul de salvare - Împăduririle masive
Concluziile cercetătorilor români sunt tragice. Efectele grave ale schimbărilor climatice vor afecta şi restul planetei dacă procesul continuă, cu repercursiuni serioase asupra ţărilor în curs de dezvoltare. “Dezastrul acestor schimbări climatice îl poţi realiza numai dacă mergi în aceste locuri să evaluezi măsura exactă a lucrurilor. Dacă calotele glaciare din Antarctica şi Arctica s-ar topi, rezultatul ar fi o răcire vertiginoasă a climei la nivelul întregii planete. În urmă cu 15 ani, în luna martie, în Groenlanda se înregistrau -35 grade Celsius. Acum, în aceeaşi perioadă se înregistrează 0 grade, iar marea, odinioară acoperită de gheaţă până aproape de mijlocul verii nu a mai îngheţat în ultimii 10 ani. Cercetătorii pot să tragă semnale de alarmă, dar numai un efort la nivel global de împăduriri masive va reduce acest efect. Cred că toată lumea a remarcat că România se confruntă an de an cu furtuni, tornade, inundaţii masive, fenomene necunoscute în urmă cu 15-20 de ani. România nu este o ţară săracă, însă este una din ţările în curs de dezvoltare, iar acestea şi cele sărace vor avea cel mai mult de suferit în urma încălzirii globale. Înainte de plecare am plantat în faţa blocului 10 copaci, iar împădurirea rapidă a României este singura metodă prin care putem minimiza efectele încălzirii globale”, susţine Dr. Ing. Teodor Negoiţă.
Repercursiunile se vor răsfrânge asupra ţărilor în curs de dezvoltare, care nu vor putea face faţă modificărilor climatice rapide. Acestea vor aduce prejudicii în agricultură, pe măsură ce schimbările climatice vor determina eroziunea solului, creşterea nivelului mărilor şi intensificarea furtunilor.
Ameninţări grave sunt la adresa ţărilor care nu dispun de resursele şi stabilitatea necesară luării unor măsuri de corecţie echilibrate. O problemă stringentă va fi cea a apei potabile. Unele ţări, Peru de exemplu, se alimentează cu apă potabilă din gheţari, iar până în 2015 cercetătorii preconizează că aceşti gheţari vor dispărea. Dezgheţarea solului arctic, care a fost permanent îngheţat ar putea duce la elibererea de metan, efecte care vor accelera încălzirea globală.
Aplicaţii pentru industria alimentară
Drd. Mihaela Scânteie Cotarlet, membru al Institutului Român de Cercetări Polare, a prelevat probe de sol, gheaţă din banchize, care apoi au fost analizate în laboratorul Facultăţii de Ştiinţele Vieţii din cadrul universităţii daneze. “În urma analizei probelor avem o serie de aplicaţii reuşite pentru industria alimentară cu privire la utilizarea microorganismelor care au activitate în procesul biotehnologic. Aceste microorganisme pot să declanşeze o serie de procese de biosinteză la temperaturi scăzute, fapt care ar duce la reducerea consumului de combustibil în industria alimentară. Ca intenţie de viitor se preconizează extinderea cercetărilor şi în domeniul industriei farmaceutice”.
Dr. Ing. Teodor Negoiţă a invitat să se alăture expediţiei şi Institutul Astronomic al Academiei Române care a reuşit astfel să efectueze cercetările într-un mediu nepoluat, propice pentru astronomi. Scopul astronomilor a fost şi instalarea unui telescop autonom, în custodia staţiei americane Sonderstorm Research Facility, aflată lângă Kangerlussuaq.
În planul expediţiei a fost traversarea fiordului Kangia, zonă aflată sub protecţia UNESCO. Din păcate, acesta nu era complet îngheţat, iar marea în zona studiată nu a mai fost acoperită de gheaţă în ultimii
15 ani. Groenlanda se topeşte de patru ori mai repede de la începutul secolului încoace, decât s-a evaluat de cercetători. Miliarde de tone de gheaţă dispar în fiecare an. Din cauza încălzirii globale, lumea gheţurilor poate să dispară în ciuda eforturilor făcute de cercetători, de politicieni sau de alte personalităţi. Soluţia pentru diminuarea efectelor încălzirii globale este însă la îndemâna oricui: reîmpădurirea.
Ioan Enache
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)