Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Ioana Ispas, consilier afaceri europene in cadrul ANCS: Domeniul farmaceutic din Romania poate fi revigorat prin participarea la Initiativa Medicamente Inovative

12 Iunie 2008




In ce masura ICCF este pregatit pentru a deveni parte a acestui proiect?
Radu Albulescu: ICCF, ca organizatie de cercetare ce desfasoara activitati de cercetare in domeniul non-clinic, deruleaza proiecte ce se incadreaza in primul grup de teme (siguranta medicamentului). Consideram ca exista o acoperire adecvata in ce priveste expertiza si resursele din partea ICCF pentru doua din temele lansate pentru primul apel (Improved Predictivity of non-clinical Safety Evaluation, Qualification of Translational Safety Biomarkers).

Participarea la proiecte din PC7, cu tematica eHealth, ar putea reprezenta un atu pentru intrarea in proiecte IMI ...

Ioana Ispas: Rata de succes a participarii Romaniei la PC7 Sanatate a crescut de la o competitie la alta si s-a inregistrat o crestere a numarului de propuneri cu partener roman retinute pentru finantare. 60% din totalul propunerilor romanesti retinute pentru finantare la competitia din septembrie 2007 sunt proiecte castigate de institutele din Cluj Napoca (IMM-uri NET BRINEL , Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu , Univ Babes Bolyai , Spitalul de Urgenta Cluj Napoca , Institutul de Sanatate Publica Iuliu Moldovan ). Aceasta ne da o speranta ca la competitia in domeniul Medicamente inovative, institutele din Cluj vor avea un cuvant de spus.

-Ce entitati din Romania pot avea beneficii in urma aplicarii la IMI?
Ioana Ispas:Comunitatea Europeana asigura finantarea printre altele a institutelor academice a universitatilor si a IMM-urilor (75% din costuri). Casigul consta in participarea la cercetari de inalta tinuta (proiectele sunt evaluate la Bruxelles) si pot contribui la revigorarea industriei noastre farmaceutice. Pe termen lung se pot constitui parteneriate durabile cu institutii de profil din afara tarii si in acest fel creste capacitatea de acces la fonduri comunitare a organizatiilor din Romania. Universitatile romanesti pot fi integrate in acest fel in retele europene prin care se asigura training in domeniu pentru cercetatori din intreaga Europa ,asigurand astfel o integrare efectiva a acestora in Aria Europeana a Cercetarii.
La competitie pot participa companii si institute cu capital public nu numai din domeniul cercetarii in farmacie, medicina dar si cele care au profil aplicativ (IT etc). In plus pot participa si organizatii de jurnalisti! Va exemplific o tema pentru a intelege mai bine care este structura consortiului care poate aplica: Carcinogeneza. Identificarea de markeri timpurii si clasificarea moleculara a tumorilor. Aici pot participa specialisti in biologie moleculara, medici oncologi, specialisti in imagistica, IT , medici veterinari , companii producatoare de animale de laborator, toxicologi, farmacisti , bioinformaticieni.

Cat de dezvoltata este cercetarea farmaceutica in Romania?
Ioana Ispas: Industria farmaceutica este momentan axata pe producerea de medicamente generice si nu foarte competitiva, dar in timp ar putea evolua .

Radu Albulescu: In ce priveste cercetarea farmaceutica in Romania in domeniul de noi entitati farmaceutice se remarca tranzitia in ultimii ani catre strategii de cercetare ce se incadreaza in viziunea SRA, respectiv utilizarea unui algoritm de descoperire si selectie in care capata pondere tot mai mare modelarea si simularea moleculara, utilizarea tehnologiilor in vitro si a tehnologiilor genomice si proteomice; totusi, infrastuctura de cercetare este inca slab dezvoltata, suportul tehnologic high-tech fiind incomplet. Mobilitatea si motivatia in acest sens este manifestata de entitatile de cercetare (institute nationale si ale Academiei, Universitati), dar cercetarea industriala este slab reprezentata (absenta capitalului de risc, durata si valoarea ridicata a procesului de dezvoltare fiind principalele motive de retinere).

E bine de retinut faptul ca IMI nu va propune si finanta proiecte orientate catre descoperirea sau validarea de noi substante farmaceutice, ci doar proiecte ce au ca scop gasirea de solutii pentru accelerarea si eficientizarea procesului de cercetare, prin eliminarea “stagnarilor” in domeniile cheie ale procesului.
Din analiza procesului, EFPIA a selectat ca domenii cheie “predictia sigurantei medicamentului”, “predictia eficiacitatii”, “managementul cunostintelor”, “educatie si training” (denumite in documentele IMI “cei patru piloni”).

-Ce institutii romanesti au avut rezultate in cercetarea pre-competitiva si in realizarea de medicamente inovative?
Ioana Ispas: Centrul National de Management Programe gestioneaza programul Parteneriate prin care este finantata si cercetarea in domeniul Sanatatii . La prima competitie au fost selectate 92 proiecte, care avand in vedere abordarea multidisciplinara isi pot gasi locul in proiectele Platformei. De exemplu:
1) Parteneriat in scopul sintezei, caracterizarii fizico-chimice si testarii activitatii biologice a unor noi tioureide cu potentiala actiune antiinfectioasa –UMF Carol Davila coordonator;
2) Implicatii farmacogenomice ale polimorfismelor genelor CYP2C9, CYP2C19 si MDR1 in aprecierea eficacitatii terapeutice a medicamentelor antiepileptice in epilepsia idiopatica UMF Cluj ;
3) Generarea de micro/nanopicaturi care contin solutii de antibiotice expuse la radiatie laser in vederea invingerii rezistentei la tratament-INCD Fizica Laserilor.

In cadrul Programului Capacitati s-au finantat proiecte de infrastructura –o parte in domeniul medical si in acest fel dotarile existente ar putea fi valorificate . De exemplu: 1) BAZA DE CERCETARE CE UTILIZATORI MULTIPLII DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT AL TUMORILOR CUTANATE –UMF Carol Davila ; 2) Centrul de Micro si Nanotehnologie Celulara –UMF Carol Davila ;3) Platforma Interdisciplinara de Cercetare pentru Tehnologii Imagistice Microendoscopice Avansate-UMF Craiova; 4) CENTRU DE EXPERTIZA PENTRU DETERMINAREA BIOMARKERILOR IN BOLILE DEGENERATIVE(CANCER, DIABET, BOLI CARDIOVASCULARE)-UMF Victor Babes Timisoara.

Radu Albulescu: In domeniul produselor inovative, ICCF realizeaza proiecte de cercetare in parteneriat privind obtinerea unor entitati chimice noi, cu potentiala activitate terapeutica, unele prezentand deja rezultate promitatoare (o noua clasa de antidiabetice-antiobezitate, antimicrobiene, antivirale, terapie anti-Alzheimer, inhibitori de matrix-metal proteinaze – anticancer, anti-SIDA. In mare masura, orientarile terapeutice sunt in concordanta cu cele definite in Agenda Strategica de Cercetare IMI. De asemenea, s-au derulat proiecte avand ca scop dezvoltarea capacitatii operationale si competentelor in domeniul cercetarii non-clinice – toxicologie si farmacologie predictiva.
Alte institute si organizatii de cercetare sunt implicate in cercetari avansate in domenii stiintifice incluse in prioritatile IMI: biomarkeri toxicologici, imunotoxicologie biomarkeri in patologie si terapie (boli inflamatorii, cancer, boli neurodegenerative, diabet), proteomica, modelare farmacologica in silico, evaluarea riscului. Mentionam intre acestea: INCDMI Cantacuzino, INCD Victor Babes, UMF Carol Davila, UMF Victor Babes – Timisoara, Institul de Biologie si Patologie Celulara “Nicolae Simionescu, INCEMC Timisoara, UMF Iuliu Hatieganu – Cluj, UMF Gr.T. Popa Iasi.
Din datele cunoscute de noi, diversele grupuri de cercetare din tara (Institute Nationale, Institute ale Academiei, Universitati ori centre de cercetare clinica) au capacitatea de a acoperi punctual cerintele expuse pentru fiecare din temele lansate. Cateva organizatii din tara (ICCF, INCD Cantacuzino, INCD Victor Babes, UMF Carlo Davilla, UMF Timisoara) au o mai larga arie de acoperire tematica, in timp ce nuclele de excelenta din altele sunt capabile sa ofere performanta in aspecte punctuale ale tematicilor. Consideram ca un consortiu multivalent, format prin asocierea mai multor asemenea centre ar avea sanse de reusita pe temele din domeniile a) si b).Toate organizatiile mentionate au realizat o serie de investitii in infastructura de cercetare, atat prin fonduri de investitii directe cat si prin intermediul unor proiecte de infrastructura finantate de ANCS. Dezvoltarea infrastructurii este semnificativa, dar nu s-a atins inca masa critica necesara pentru trecerea individuala a institutelor intr-o clasa mai inalta de competitivitate internationala. Experienta europeana (inclusiv la nivelul statelor membre) sugereaza operarea in cadrul unor retele de institute.


Alexandru Batali


Pentru mai multe informatii:
Ioana Ispas
Advisor for Bioethics,Genomics and Health
Ministry of Education and Research
National Authority for Scientific Research
European Integration and International Cooperation Division
21-25 Mendeleev Street, District 1, 010362, Bucharest, ROMANIA
Phone:+4021.212 77 91
Fax: +4021.318.30.53
E-mail: iispas@mct.ro <mailto:iispas@mct.ro>



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite