Revista >> Martie 2010 [Nr. 123] >> Administratie publica

Birocraţia, obstacol în procesul de absorbţie a fondurilor europene

Luiza Sandu

04 Aprilie 2010

Anul trecut, europarlamentarul Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, a lansat studiul „Cartea albă a capacităţii administrative – absorbţia fondurilor europene de către comunităţile mici şi mijlocii”. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 874 de primării, care reprezintă la nivel local peste 7 milioane de locuitori din România.

Conform rezultatelor studiului, pe lângă lipsa personalului instruit şi capacitatea bugetară slabă a administraţiilor locale, obstacolele birocratice importante, culegerile de norme prea voluminoase şi greu de înţeles, reglementările privind cofinanţarea lipsite de transparenţă, şansele mici pentru schimbul de experienţă dintre susţinătorii proiectelor, precum şi posibilităţile nedezvoltate de coordonare interregională îşi pun amprenta asupra capacităţii administrative de a gestiona orice fel de proiect.

Criza financiară şi economică pune în discuţie cu şi mai mare acuitate problema absorbţiei fondurilor europene în contextul restrângerii dramatice a creditelor şi al reducerii volumului investiţiilor străine directe. Astfel, o capacitate de absorbţie optimă este, cel puţin pentru următorii doi ani, cel mai important sprijin pentru contracararea efectelor crizei.

În 2007 rata de absorbţie a fondurilor comunitare din perioada post-aderare în cazul României a fost 0%, iar în perioada pre-aderare capacitatea de absorbţie nu s-a dovedit una eficientă. Perioada 2007-2013 este una esenţială din punctul de vedere al eforturilor şi soluţiilor care trebuie să vină din partea autorităţilor.

Noii membri ai Uniunii Europene au alocate 51% din totalul cheltuielilor regionale în perioada 2007-2013. De asemenea, capacitatea de cofinanţare este o altă prioritate a României, în condiţiile în care, pentru FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), FSE (Fondul Social European), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEP (Fondul European pentru Pescuit), rata maximă de absorbţie pentru România este de 85% din totalul costurilor eligibile. În plus, pentru Fondul de Coeziune, această rată este de maxim 80% din totalul costurilor eligibile, fie de maxim 85% din costul total.

În rândul persoanelor intervievate, Fondul European de Dezvoltare Regională este cunoscut în proporţie de 98%, urmat de Fondul de Coeziune cu 76% şi Fondul Social European cu 65% rată de cunoaştere. Un procent de doar 1% din cei intervievaţi nu au auzit de existenţa nici unuia dintre cele trei fonduri.

Personalul – insuficient pregătit

Existenţa în primării a personalului specializat în vederea gestionării proiectelor cu finanţare europeană constituie un avantaj în îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie. S-a constatat faptul că un procent semnificativ de primării (37%) nu are astfel de persoane angajate. Procentul instituţiilor care nu au nici o persoană desemnată în vederea obţinerii de fonduri, raportat la tipul unităţii administrativ teritoriale (sat, comună, oraş, municipiu) se prezintă astfel: sub 5.000 de locuitori – 40%, 5.000-15.000 de locuitori – 34%, 15.000-50.000 de locuitori – 26%, peste 50.000 de locuitori – 13%.

68% din instituţiile participante la chestionar au declarat că au desemnat o singură persoană în vederea obţinerii fondurilor pentru infrastructură generală, inovaţie şi investiţii, 25% au desemnat 2-3 persoane, iar 7% - 4 sau mai multe persoane.

Deşi peste 60% din actorii locali chestionaţi au declarat că în instituţia lor există cel puţin o persoană desemnată să obţină fonduri europene, există în continuare un număr semnificativ de primării care nu au atribuit responsabilităţi pe acest sector.

Un procent semnificativ din totalul respondenţilor (63%) a afirmat că numărul persoanelor desemnate în vederea obţinerii fondurilor europene este insuficient. Respondenţii care au apreciat că personalul desemnat în vederea obţinerii fondurilor europene este suficient au motivat această alegere având în vedere faptul că dimensiunea localităţii este redusă (28%), personalul este competent (14%), se colaborează cu firme de consultanţă (7%), dar şi luând în calcul contextul actualei crize financiare (2%). Numărul persoanelor desemnate în vederea obţinerii fondurilor europene este considerat insuficient din cauza: volumului mare de muncă raportat la personalul existent (22%), lipsei unor echipe specializate (17%), lipsei unui personal desemnat (12%), personalului existent care nu este calificat (7%), bugetului redus al localităţii (6%), lipsei de informaţii şi birocraţiei (4%). 32% din cei chestionaţi au oferit alte motivări sau nu au răspuns la această întrebare.