Administraţia publică open source sau closed source?
În anii ’90, administraţii publice din întreaga Europă se numărau printre primii utilizatori de OSS (Open Source Software). Comisia Europeană a îmbrăţişat ideea la începutul anilor 2000. De atunci, iniţiază, sponsorizează şi coordonează proiecte ce au ca scop aflarea gradului de utilizare şi beneficiile acestor soluţii pentru societatea informaţională în general. În particular, Comisia promovează software-ul open source în administraţia publică, prin intermediul programului IDABC.
IDABC (Interoperable Delivery of European eGovernment Services to Public Administrations, Business and Citizens) vizează furnizarea interoperabilă de servicii europene de e-guvernare către administraţiile publice, mediul de afaceri şi cetăţeni, utilizând oportunităţile oferite de tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii.
IDABC emite recomandări, dezvoltă soluţii şi furnizează servicii care permit administraţiilor naţionale şi europene să comunice electronic, concomitent cu asigurarea unor servicii publice moderne pentru cetăţenii şi oamenii de afaceri europeni. De asemenea, programul asigură finanţare pentru proiectele ce vizează îndeplinirea cerinţelor specifice politicilor europene, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea cooperării între administraţiile europene. Factorii de decizie politică din sectorul public naţional sunt reprezentaţi în comitetul IDABC de management al programelor şi în numeroase grupuri de experţi. Datorită acestui aspect, programul se constituie într-un forum de coordonare al politicilor naţionale de e-guvernare.
În 2008, la Malaga, IDABC a organizat Open Source Software Event, desfăşurat în paralel cu Open Source World Conference. În cadrul acestui eveniment a fost lansat oficial Open Source Observatory and Repository for European public administrations, resursa de cod şi aplicaţii open source pentru organizaţiile din sectorul public.
Cu toate acestea, în România nu există nici măcar o strategie la nivelul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu atât mai puţin la nivelul Guvernului, de promovare a soluţiilor open source.
Constantin Teodorescu, fost secretar de stat în MCTI (vechea denumire a actualului MCSI) şi promotor entuziast al OSS, enumeră câteva motive pentru care crede că tehnologiile open source nu sunt adoptate în administraţia publică: „Fuga de răspundere a responsabililor IT din administraţia publică. De ce să-şi ia singur răspunderea instalării unor sisteme open-source? Pe când, pe Microsoft nimeni nu poate da vina. Oamenii sunt dispuşi să accepte că şi sistemele «pe bani» mai crapă şi chiar începe să li se pară normal. Alte motive, comoditatea şi şpaga care se dă sub diferite forme pentru «abonarea» la sisteme plătite”.
Constantin Teodorescu precizează că în extrem de puţine administraţii publice din România au fost implementate soluţii open source.
„Cred că sub 5% din cazuri. Pentru o administraţie publică, principalul avantaj al implementării unor tehnologii open source este, în actuala criză, economia de fonduri, în general, independenţa de un anumit furnizor şi, în toate cazurile, fiabilitatea crescută datorată imunităţii la viruşi şi malware”, mai spune fostul secretar de stat.
În prezent, serviciile electronice în administraţia publică din România sunt departe de ceea ce ar trebui să fie, cu soft proprietar sau nu.
Nici Lucian Savluc, iniţiator şi coordonator eLiberatica nu a auzit despre vreo strategie a MCSI pe open source.
„De când am început şirul conferinţelor eLiberatica (2007) am tot sperat să îi atragem pe cei din guvernare măcar să participe pentru a înţelege despre ce este vorba în open source sau free software. Cu câteva mici excepţii – care au fost mai degrabă accidentale – nu am avut mare succes. Din păcate”, spune Lucian Savluc, care adaugă că, aşa cum vede el lucrurile, companiile mari care vând soft guvernului şi care au puterea să o facă, nu au interes să promoveze free software, în general vând soluţii proprietare.
Tags: Open Source, MCSI, Administratie publica, eRomania
Parerea ta conteaza:
(0/5, 0 voturi)