UVT, catalizator al mișcării academice timișorene, își urmează calea spre cunoașterea aprofundată și trecerea către tehnologiile viitorului și ale noilor generațiiUniversitatea de Vest din Timișoara este astăzi cea mai dinamică instituție de învățământ superior din România, o universitate care se...
SEPAIŞTII
Cătălina Chicu,
Şef Departament Dezvoltare Produse Noi Alpha Bank Romania
Se mişcă coordonat şi au mersul legănat. Au un limbaj numai al lor, pe care cei din lumea exterioară nu reuşesc să-l decripteze. Comunică prin taguri tip XML. Când nu le ajung tagurile, se ajută, când e posibil, cu gestica. Mersul devine mai săltăreţ atunci când identifică mari confuzii în deciziile organismelor de coordonare sau când sunt publicate noi statistici (de obicei - pesimiste) despre penetrarea pieţei. Au ochii mai bulbucaţi decât media generală, iar urechile au forma umanoidă. La prima vedere, nu sunt mari diferenţe. Doar că le îngheaţă picioarele atunci când se apropie momentul deciziei end-date. Uneori au o încrâncenare de tip răfuială personală, fiind convinşi de ignoranţa celorlalţi, de faptul că, în general, nu se prinde miezul problemei. Alteori sunt pur şi simplu fermecători. Există 3 mari subcategorii: organizatori, prestatori şi utilizatori.
Propun să includem în DEX următoarele neologisme:
„SEPAISM” – mişcare apărută în prima jumătate a secolului XXI în contextul proiectului SEPA etc.
„SEPAIST” – adept al curentului SEPAISM
„SEPAIC” – caracteristic vremurilor în care SEPAISMUL era în floare
„A SEPAISI” – a îndruga vrute şi nevrute despre SEPA
Introducerea cu caracter pamfletar a avut ca sursă de inspiraţie constatarea unei avalanşe de discuţii în jurul subiectului SEPA şi sugestia colegilor de a crea un supliment dedicat exclusiv proiectului SEPA.
Unii analişti denumesc proiectul SEPA în presa europeană ”a never ending story”. Ca să putem înţelege motivele scepticismului acestor analişti, cred că ar trebui să aruncăm o privire asupra utilizării instrumentelor SEPA în zona Euro.
Schema SEPA Credit Transfer (SCT) a fost lansată pe 28 ianuarie 2008, iar Schema SEPA Direct Debit (SDD) – pe 1 noiembrie 2009. Conform statisticii Consiliului European de Plăţi din data de 14 mai 2010, un număr considerabil de bănci au aderat la SEPA: 4.463 - la SCT; 2.770 - la SDD Core; 2.514 - la SDD B2B. Totuşi, având în vedere utilizarea foarte scăzută a instrumentelor, în cele mai multe cazuri aderarea poate fi considerată “dormantă”. Conform statisticilor Băncii Centrale Europene, în prezent doar 7,5% din total plăţi în Euro sunt conforme cu standardele SCT. Pentru SDD încă nu au fost elaborate statistici.
Procentajul mediu relativ scăzut impune ridicarea următoarelor întrebări:
- De ce rata de utilizare a instrumentelor SEPA este atât de mică?
- Care sunt soluţiile pentru asigurarea succesului proiectului de creare a spaţiului unic de plăţi?
Unii spun că managementul proiectului permite mari posibilităţi de îmbunătăţire. Toţi, însă, vorbesc despre stabilirea aşa-numitului end-date (momentul din care ar trebui să se renunţe la instrumentele de plată non-SEPA).
Tags: SEPA, Catalina Chicu
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Autoreglementare, SEPA, Project Management- Sectorul public – rol esenţial în concretizarea SEPA
- SEPA: suntem pregătiţi pentru end-date?
- Beneficii şi costuri ale implementării schemelor SEPA
- Plăţi SEPA prin canale mobile
- “Ce cred băncile că vor clienţii lor?”
Alte articole scrise de Catalina Chicu
