Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Viitorologii străini ne învaţă cum putem influenţa viitorul învăţământului

24 Iunie 2010




Întotdeauna încerc să identific variabilele principale din fiecare sistem. Modelul Huston nu este doar pentru SUA şi nu este magic. În general, a fi creativ şi inteligent înseamnă să obţii un rezultat mai bun cu resurse mai puţine decât cele folosite de cei de la care ai preluat sistemul. Trebuie întâi să vreţi să schimbaţi sistemul actual şi apoi vă puteţi ghida şi după experienţa altora. Doar că o copie exactă nu va funcţiona niciodată. Strategia finală va fi o combinaţie între modelul de succes preluat şi adaptarea acestuia la situaţia locală. Este bine să ne inspirăm din succesul altora, dar trebuie să găsim întotdeauna propriul sistem. Nu există în lume model care să fi mers copiat total, fără să fie adaptat la noul sitem.

Este binecunoscută relaţia dintre alocarea fondurilor şi rezultate, dintre input si output. În ce măsură politicile publice pentru învăţământul superior se vor putea împlini, în condiţiile în care România este penultima ţară din Europa în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei?

Ca o garanţie a rezultatelor pozitive, orice set de politici trebuie să includă şi resursele necesare pentru schimbare. Fiind inteligent şi productiv nu mai cheltui cât alţii, dar nu poţi avea o strategie de succes gratis. Deşi nu am văzut politici de succes aplicate fără costuri, nu există o relaţie fixă între banii disponibili şi rezultatele finale. Unde alţii au investit 1 miliard de euro, poţi avea aceleaşi rezultatate şi cu 100 de mii. Condiţia este o politică inteligent făcută şi cât de mult reuşeşti să îndeplineşti cu resursele disponibile. La construcţia unui drum ai o idee destul de clară despre tarifele practicate în lume. Când vorbim, însă, despre formarea de noi politici, nu poţi estima niciodată nişte costuri fixe, care să şi corespundă cu cele reale, din final.

Cum va arăta universitatea românească în 2025, pornind de la elementele pe care le aveţi în prezent? Aveţi un scenariu optimist sau unul pesimist?

Pot aplica propria filozofie în educaţie, cu optimism. Consider că accentul trebuie pus pe învăţare, nu pe predare, pe măsurarea lucrurilor învăţate, ca rezultat al procesului, nu pe lecţiile predate. În final, importantă este însuşirea cunoştinţelor necesare desfăşurării activităţii în domeniul ales, cantitatea de informaţie rămasă în mintea studentului. Aceasta trebuie să fie în centrul atenţiei, alături de modul în care profesorii reuşesc să îl atragă către domeniul studiat. Se poate învăţa prin ascultarea unor prelegeri, dar există şi multe alte metode neexplorate. Accentul pus pe ceea ce s-a studiat nu va ajuta nicio ţară.

Indiferent de sistemul în care se formează, un tânăr trebuie să se poată dezvolta în domeniul ales, pe baza teoretică creată în şcoală. De aceea, calitatea învăţământului este importantă atât în sistemul public de învăţământ, cât şi în cel privat. În sistemul public, unde banii vin din bugetul statului, rezultatele trebuie atent urmărite de autorităţi. În final, este vorba despre a menţine în timp calitatea bunurilor şi serviciilor oferite de diversele domenii de activitate din ţara respectivă.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite