BI-RoI, un tandem cu compatibilitate scăzută

Legat tot de problema utilizatorilor finali, specialiştii recomandă acordarea unei atenţii sporite trainingului oferit acestora de partenerul de implementare. Se preîntâmpină astfel refuzul de utilizare (şi reîntoarcerea la consacratul şi demnul de încredere Excel) şi/sau subutilizarea aplicaţiei. Pentru aceasta, se recomandă realizarea unui training generic, la nivelul întregii companii, apoi definirea – alături de partenerul de implementare – de grupuri de end-useri funcţie de necesităţile concrete pe care aceştia le au în activitatea cotidiană. Un element important în etapa ulterioară de trainig (programată cât mai aproape de termenul de go live) este realizarea instructajului pe grupuri cu date reale, din cadrul companiei, şi nu cu simulările vendorului/partenerului. Costurile sunt, firesc, mai mari, dar avantajul acestei abordări graduale şi specializate este că utilizatorii finali vor şti cum să procedeze practic în situaţii reale, atenuându-se scăderile de productivitate inerente etapei post-go live. (O astfel de abordare este conformă conceptului de „pervasive BI“, care exclude utilizarea datelor furnizate de sistemul de BI doar de către un grup restrâns, în majoritatea cazurilor analişti şi, eventual, top management.)
O altă recomandare utilă este aceea de a nu subestima efortul pe plan intern pe care trebuie să-l realizeze compania-client, element care influenţează direct durata proiectului şi, indirect, şi bugetul. Majoritatea vendorilor de aplicaţii BI promovează oferte conform cărora implementarea şi dezvoltarea soluţiilor lor este un proces relativ rapid, de ordinul săptămânilor, maxim 1-2 luni, în niciun caz un trimestru. Un mesaj mai mult decât plăcut top-managementului companiei-client, care agreează ideea de a putea beneficia cât mai rapid de capabilităţile soluţiei. Ceea ce nu este însă precizat în respectivele oferte este că viteza procesului este direct proporţională cu nivelul de organizare al companiei-client, respectiv cât de clar şi corect sunt definite procesele şi procedurile interne (astfel încât să permită identificarea, „curăţarea“ şi integrarea datelor rapid). Ori, cum numărul companiilor care se pot lăuda cu atingerea nivelului „best in clas“ pe plan intern nu este unul foarte mare, proiectele BI depăşesc termenii din „prospect“, putând dura luni şi chiar mai mult.
Şi totuşi, randamentul...
Chiar dacă recomandările şi argumentaţia pentru beneficiile intangibile sunt pertinente, nu se poate ocoli, în final, întrebarea: cum se poate evalua câştigul pe care o aplicaţie de BI îl aduce unei companii. Răspunsul experţilor este unul simplu, printr-un audit intern, bazat pe obiectivele predefinite ante-implementare, realizat la 18-24 de luni la finalizarea implementării. Motivaţia acestui răspuns: doar utilizatorii interni pot evalua valoarea adusă şi pot da calificative pertinente asupra corectitudinii şi consistenţei datelor, asupra formatului şi vitezei cu care sunt livrate. Dar mai ales asupra modului în care acestea pot fi transformate în „informaţii acţionabile“, care să poată oferi suport decizional de calitate.

Parerea ta conteaza:

