Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cum să proiectezi un tablou de bord cu adevărat util

01 Decembrie 2010




• Un număr prea mare de tablouri de bord. Proiectantul trebuie să aibă grijă să limiteze dashboard-urile afişate la strictul necesar, altfel există riscul ca informaţiile irelevante să capteze atenţia utilizatorului final;
• Furnizarea datelor în contexte inadecvate. Trebuie avut grijă ca formulele grafice adoptate/utilizate să indice în mod explicit, vizibil dacă rezultatele afişate sunt bune sau rele;
• Afişarea detaliilor inutile, aglomerarea cu unelte lipsite de valoare pentru utilizator, introducerea inutilă a graficelor, doar pentru că acest lucru este posibil;
• Exprimarea valorilor în unităţi de măsură necorelate/inadecvate;
• Alegerea formulelor grafice necorespunzătoare (utilizarea unui „grafic plăcintă“, de exemplu, atunci când un tabel clasic ar fi mult mai util şi eficient);
• Neevidenţierea datelor cu adevărat importante.


Sunt doar câteva dintre „capcanele“ care trebuie evitate, lucru care însă nu poate fi realizat de către designer de unul singur.


O recomandare de strategie

Specialiştii recomandă drept o strategie utilă, atunci când se decide implementarea unui sistem de tablouri de bord într-o companie, startarea acestui proces prin crearea unui model prototip de dashboard, care să utilizeze date uşor de obţinut sau un set de date demo. Această abordare, în prima fază a procesului, este utilă atunci când se doreşte promovarea şi conştientizarea beneficiilor oferite de o asemenea unealtă la nivelul întregii comanii.


Odată realizat acest prim pas, pe baza feedback-ului obţinut, dar şi a analizei interne, se trece la identificarea grupurilor de utilizatori pentru care dashboard-urile reprezintă un instrument cu adevărat util. Stabilirea grupurilor de utilizatori este utilă în crearea de profiluri specifice, respectiv a identificării datelor necesare în desfăşurarea activităţii fiecărui grup. După identificarea indicatorilor care se doresc a fi afişaţi, trebuie decelate sursele de unde provin aceste date, ceea ce poate reprezenta o altă provocare, funcţie de gradul de accesibilitate al acestora. Următorul pas este şi mai delicat, dacă se doreşte furnizarea de date prelucrate şi nu date brute, deoarece presupune crearea unui layer de prelucrare, prin integrarea de instrumente specifice de Business Intelligence. Nu toate tablourile de bord necesită însă date prelucrate. O dată cu etapa stabilirii indicatorilor-cheie pentru fiecare grup se poate starta şi procesul de identificare a modului optim în care aceste informaţii pot fi vizualizate. Multitudinea de opţiuni grafice pe care le oferă tablourile de bord face ca lăsarea alegerii la latitudinea utilizatorilor să nu fie, întotdeauna, o decizie corectă, limitarea acestora putând oferi un plus de eficienţă. Startarea procesului de „definire grafică“ cât mai rapid este utilă, pentru că, în majoritatea cazurilor, se dovedeşte consumatoare de timp.


Ultima etapă este cea de construire propriu-zisă a tabloului de bord pe baza informaţiilor stabilite anterior, completată de cea a reajustării pe baza feedback-ului venit din partea utilizatorilor finali.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite