Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director general ICSI Rm. Vâlcea: „Tehnologiile criogenice şi izotopice sunt portaluri ale României către elita cercetării”

26 Martie 2011




O serie de experimente, efectuate în clinici de specialitate, au demonstrat că ASD are efecte benefice asupra diviziunii celulare. Cu cât conţinutul de deuteriu în apă este mai mic, cu atât va fi mai lent procesul de diviziune celulară, şi, ca urmare, „îmbătrânirea” organismului va fi încetinită.
Consumul a 0,5 litri de ASD poate avea efectul reducerii concentraţiei de deuteriu în organism echivalent cu al consumului de aproximativ 3-4 kg de fructe şi legume proaspete.

Consumul de ASD are o serie de efecte care duc la hidratarea epidermei, detoxifierea şi reglarea sistemului digestiv, reducerea riscului de atacuri de inimă, reglarea sistemului circulator, tonifierea masei musculare, scăderea riscului de infecţii.

În 2008, S.C. Mecrosystem S.R.L. Bucureşti a preluat de la ICSI Rm.Vâlcea instalaţia de obţinere a apei sărăcite în deuteriu printr-un contract de închiriere/exploatare şi a lansat pe piaţă produsul QLARIVIA, apa potabilă purificată cu conţinut diminuat de deuteriu.

Este de menţionat în acest context, proiectul ICSI dezvoltat pe Programul 5 – INOVARE cu privire la „Transfer şi dezvoltare de tehnologie pentru obţinerea apei sărăcite în deuteriu şi a derivatelor sale”, proiect finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

Prin valorificarea acestui rezultat al cercetării, ICSI Rm.Vâlcea a primit în 2008, din partea MEdC-ANCS, Premiul pentru cel mai original transfer tehnologic – Apa Sărăcită în Deuteriu transformată în produs comercializat.

În prezent se dezvoltă un proiect finanţat din fonduri structurale pentru mărirea capacităţii de producţie a apei QLARIVIA şi avem discuţii avansate cu firme de profil pentru realizarea de noi capacităţi de producţie.

Rămânând în apropierea surselor vieţii, Institutul a produs încă din 1976 apa grea, cu o concentraţie de 99,8%. Care au fost utilizările sale de-a lungul timpului şi ce direcţii noi de cunoaştere sunt explorate pornind de la valorificarea acestui tip de apă?

Ne întoarcem cu 41 de ani în urmă, când la data de 1 Martie 1970 a fost statuată înfiinţarea Uzinei „G”, astăzi ICSI Rm.Vâlcea, ca instalaţie pilot industrial experimentală. Căutând respectarea termenelor stabilite prin actele normative din perioada respectivă, instalaţiile experimentale ale Uzinei „G” au intrat eşalonat în funcţiune şi au fost omologate în ultima parte a anului 1974. Pe 9 august 1976 s-a produs prima apă grea (D2O) din România, cu o concentraţie de 99,8%, după licenţă românească, elaborată de ICSI Rm.Vâlcea. Cercetările efectuate au condus la brevetarea tehnologiei de producere a apei grele şi valorificarea ei la proiectarea şi construcţia fabricii de apă grea ROMAG de la Drobeta Turnu Severin.

Industrializarea producerii apei grele este o consecinţă a dezvoltării reactoarelor nucleare pentru producerea de energie electrică, după filiera uraniu natural - apă grea. Apa grea s-a dovedit a fi un foarte bun moderator şi în acelaşi timp şi agent termic. Ca urmare, apa grea produsă în România este agentul moderator al fluxului de neutroni în reactoarele nucleare CANDU (Unităţile 1 şi 2) de la CNE Cernavodă. Prin activitatea de susţinere a programului nuclear naţional, ICSI Rm.Vâlcea contribuie la reproiectarea instalaţiei de reconcentrare a apei grele de la Unităţile 1 şi 2/CNE Cernavodă, asigură asistenţă tehnică la montarea instalaţiei de reconcentrare, prepară şi certifică etaloanele de apă grea pentru aparatura de analiză de la Unităţile 1 şi 2/CNE Cernavodă şi de la ROMAG Drobeta Turnu Severin, expertizează instalaţiile tehnologice de la ROMAG pentru confirmarea stării tehnice a acestora şi, foarte important, realizează proiectul de execuţie al Instalaţiei de detritiere a apei grele de la CNE Cernavodă, Unităţile 1 şi 2.


Centrul Criogenic

Tehnologiile criogenice fac parte din core business-ul ICSI. Care este potenţialul acestor tehnologii?

Tehnologiile criogenice şi de separări izotopice sunt portaluri ale României către elita cercetării. Aplicaţiile criogeniei acoperă un spectru larg interdisciplinar, de la analiza comportării structurilor organice şi anorganice la temperaturi criogenice, până la studii de superfluiditate, supraconductibilitate, precum şi dezvoltarea de concepte şi standarde privind proprietăţile fizico-chimice şi mecanice ale metodelor şi aliajelor speciale.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
VASILE MIHAIL
Numai bine
27 Noiembrie 2014, 02:21:55
Dumitru Bucuresteanu
Domnule Director,Ioan Stefanescu, Ma adresez dvs,relatindu-va ca cercetare se poate face si la un nivel mult mai mic,cu rezultate bune,dar dezvoltarea si punerea in productie e aoroape imposibil.Am inventat si realizat pila de combustie Aluminiu-Oxigen ce funct.cu hipoclorit de sodiu.Un auto electric cu 50 L de hipo,12% conc.parcurge peste 800 km.Ce este mai interesant ca nu se mai consuma aluminiu,visul orcarui cercetator.Ce s-ar intimpla daca am lasa deoparte orgoliile personale si am realiza o colaborare intre privat si stat,pt a finaliza un proiect de talie mondiala,inainte de al cumpara de la altii. Dumitru Bucuresteanu c.bucure@gmail.com Va multumesc.
08 Martie 2016, 10:14:44