Revista >> Februarie-Martie 2012 [Nr. 142] >> Cercetare

O nouă provocare pentru IMT: Programul de Cercetare şi Inovare „Orizont 2020” al UE

Acad. Dan Dascalu

20 Februarie 2012

Acad. Dan Dascalu,
INCD-Microtehnologie, Centrul de Nanotehnologii

Programul „Orizont 2020” (2014-2020), prezentat de Comisia Europeană pe 30 noiembrie 2011, integrează cercetarea cu inovarea, pentru a asigura competitivitatea industrială a Europei. Programul este important pentru INCD-Microtehnologie (IMT-Bucureşti), institut care şi-a construit în ultimii ani cartea de vizită pe baza proiectelor europene la care a participat.

Institutul a avut o participare excelentă în PC 6 şi PC 7 (dar şi la alte programe europene). O listă a zecilor de colaborări în care a fost angrenat IMT poate fi găsită la adresa http://www.imt.ro/evaluation2011/IMT-and-European-cooperation-A3.pdf. Mai mult, raportul legat de inovare al Comisiei Europene (10 iunie 2011) plasează IMT în „plutonul fruntaş” format din 5 instituţii din România (dintre care IMT este singurul institut naţional), în ceea ce priveşte fondurile absorbite prin proiectele europene.

Colaborarea europeană este esenţială pentru INCD-Microtehnologie, dincolo de aspectele financiare, deoarece nivelul de ambiţie al institutului (tematica de cercetare, organizarea infrastructurii) este unul european. Acest „nivel de ambiţie” este ilustrat în articol de cele două figuri care arată rezultate obţinute în premieră prin utilizarea unui semiconductor extrem de promiţător (GaN). Structurile sunt concepute şi fabricate în IMT (noua investiţie, în curs de derulare, va permite şi creşterea plachetelor de GaN în institut).

Corelarea obiectivelor, detaliu cheie

Unele detalii ale „Orizont 2020”, aşa cum apar din documentul „Proiect de Decizie al Consiliului”, elaborat de Comisia Europeană, sunt deosebit de interesante pentru IMT.

Componentele Programului de Cercetare şi Inovare sunt excelenţa ştiinţifică, competitivitatea industrială, provocările societale (legate de sănătate, mediu, energie etc.). Fiecare dintre aceste componente are bugetul propriu, dar corelaţia dintre ele este vitală. Competitivitatea industrială se va baza pe tehnologii generice esenţiale (Key Enabling Technologies, KET) şi tehnologii industriale. Acestea sunt tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, nanotehnologiile, materialele avansate, biotehnologia, sistemele avansate de fabricaţie şi prelucrare, spaţiul (tehnologiile spaţiale). Aceste tehnologii trebuie folosite în abordarea provocărilor societale, sinergia dintre „competitivitate” şi respectiv „provocări” plecând de la stabilirea priorităţilor şi mergând până la punerea în comun a fondurilor disponibile din bugetele respective. O corelare va exista şi între susţinerea „excelenţei ştiinţifice” şi „competitivitate”, prin accentul pus pe cele mai promiţătoare tehnologii (future and emerging technologies). Aceste conexiuni sunt prezentate pe larg în Anexa I (complementarităţi şi acţiuni transversale) a „proiectului de decizie”. Tot aici este menţionată şi corelarea cu alte programe de finanţare ale UE, cum ar fi „programul de coeziune” (fondurile structurale).

Un dispozitiv SAW (surface acoustic wave), construit din GaN/Si, cu o frecventa de rezonanta de 5,7 GHz (IMT-Bucuresti si FORTH Heraklion, Grecia) reprezinta „starea artei” în tehnologia GaN (A. Muller, et al., Devices Lett., vol. 31, p. 1398 (2010). Finantare proiect MIMOMEMS, FP7, REGPOT (2008-2011),

Infrastructurile de cercetare se bucură de un interes special în „Orizont 2020”. Este vorba nu numai de cele circa 50 de infrastructuri europene de nivel internaţional (ESFRI), ci şi de integrarea şi „deschiderea” unor infrastructuri de cercetare naţionale de interes paneuropean. Sprijinul acordat de „Orizont 2020” va consta în consolidarea potenţialului uman, dar şi în exploatarea potenţialului de inovare (sprijinirea parteneriatului cu industria, stimularea utilizării infrastructurii de către industrie, încurajarea integrării în „ecosisteme de inovare” la nivel local, regional şi internaţional).

Mai remarcăm faptul că activităţile de inovare vor fi combinate cu cele de cercetare-dezvoltare, ca parte integrantă a finanţării. Importantă este abordarea integrată a tehnologiilor generice esenţiale: micro- şi nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate, sistemele de producţie avansate. Fabricarea multor produse inovative încorporează simultan mai multe dintre tehnologiile de mai sus. Combinaţiile de tehnologii pot duce la salturi tehnologice. Pentru explorarea acestui potenţial vor fi finanţate proiecte pilot, proiecte demonstrative pe scară mai mare. Validarea tehnologică trebuie făcută în mediu industrial, cu implicarea puternică a mediului privat.