Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Comertul on-line, un business cu optimism temperat

15 Februarie 2006



AW-30.jpgComertul on-line a iesit, de cativa ani, din zona „virtualului”, incepand sa aduca beneficii din ce in ce mai consistente si pe web-ul romanesc. Cu toate acestea, pe piata romaneasca exista doar 600 de magazine on-line, in viziunea specialistilor cererea depasind oferta.


Chiar daca, la ora actuala, a depasit stadiul de deziderat, e-comertul autohton continua sa starneasca polemici, dar mai ales reticente asupra coeficientului de siguranta al acestui mod de business electronic din partea potentialilor clienti.


O reticenta in mare parte nejustificata, sustin specialistii. Potrivit lui Radu Georgescu, presedintele grupului GeCAD, grup cu o vasta experienta in domeniul securitatii IT, cel putin in cazul fraudelor online, nu este vorba decat de un „mit al hacker-ului roman”, perpetuat de presa. „Se pare ca romanii nu au incredere in aceasta forma de comert. Trebuie insa sa se faca mai mult pentru sensibilizarea populatiei si a mediului de afaceri, in general”, a subliniat dl Georgescu, al carui verdict a fost categoric: „Romania nu este cel mai mare fraudator on-line, insa aceasta perceptie se perpetueaza”.


Chiar daca nu este vorba decat de o falsa perceptie, rezultatele sunt vizibile la scara nationala. Din totalul vanzarilor efectuate de cele 600 de magazine on-line romanesti sub 10% sunt realizate prin plata cu cardul, potrivit estimarilor enuntate de dl Madalin Matica, director Operatiuni Europene al companiei americane DotCommerce Ltd. (Trebuie mentionat ca, dintre cele 600 de magazine virtuale mentionate, doar 300 accepta plati prin card.)


Premise pozitive


Numarul scazut de vanzari incheiate prin plata cu cardul vine aparent in contradictie cu cele mai recente statistici prezentate de reprezentantii MCTI, care au anuntat in cursul lunii februarie ca numarul utilizatorilor de instrumente de plata cu acces la distanta s-a dublat anul trecut (100.000 de utilizatori inregistrati, ceea ce reprezinta o crestere de 126% fata de 2004), acestia efectuand circa 11,1 milioane de tranzactii, in valoare totala de 65,4 miliarde de euro. (Aparenta contradictie poate fi contrazisa, partial, prin faptul ca instrumentele de plata la distanta acopera o gama mult mai mare de servicii.)


Privita dintr-o alta perspectiva, statistica ministerului reprezinta o informatie imbucuratoare pentru comerciantii on-line, care pot spera ca, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, un procent din ce in ce mai mare din cei 100.000 de utilizatori de instrumente de plata la distanta vor adopta o pozitie mai deschisa si vizavi de cumparaturile pe Internet. La aceasta speranta optimista va contribui in mod considerabil si influenta pozitiva pe care o va exercita mult-asteptatul „Ghiseu virtual de plati”, ce va facilita plata datoriilor catre stat (taxe, amenzi, impozite etc.). (Practic, la acest nivel se situeaza si sprijinul acordat comertului on-line de catre MCTI: cresterea nivelului de acces fizic al persoanelor la Internet prin extinderea infrastructurii de comunicatii, incurajarea dezvoltatorilor de e-content si externalizarea operatiunilor administratiei publice prin proiecte de genul „Ghiseul virtual de plati”, potrivit dlui Florin Bejan, secretar de stat pentru Comunicatii.)


Teoretic, influenta unor proiecte precum „Ghiseul virtual de plati” va fi destul de mare daca se ia in calcul faptul ca numarul de utilizatori de Internet din Romania a crescut cu 52% in luna decembrie a anului trecut fata de perioada similara din 2004, potrivit unui comunicat al companiei netBridge, ce detine sistemul de masurare a audientei Trafic.ro. (Studiul citat arata ca, in luna decembrie 2005, site-urile romanesti au fost vizitate de 4,3 milioane de vizitatori unici din Romania si de 13,05 milioane de utilizatori de Internet din strainatate.)


Case de comenzi sau magazine


Pseudo-contradictia citata mai sus (cele sub 10% vanzari on-line cu plata prin card raportate la cei 100.000 de utilizatori de instrumente de plata la distanta) nu poate fi explicitata insa doar prin reticenta vizavi de securitatea tranzactiilor sau prin faptul ca respectivele instrumente sunt folosite pentru altceva decat cumparaturi.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite