Revista >> Aprilie - Mai 2013 [Nr. 154] >> Industry watch

Plățile electronice contribuie la scăderea economiei subterane

Luiza Sandu

30 Aprilie 2013

După anii de experimente, strategii eșuate sau nici măcar începute pentru modernizarea administrației publice românești, acum doi ani Ministerul Societății Informaționale reușea, în sfârșit, să pună bazele unei platforme pentru plățile electronice cu cardul. Însă succesul Ghișeului virtual de plăți se datorează implicării companiilor private din sectorul financiar-bancar, care s-au cam săturat să aștepte concretizarea unor promisiuni guvernamentale și au început metodic, într-o primă etapă, rezolvarea problemei statului la cozi pentru plata taxelor și impozitelor sau a amenzilor.

Proiectul, angajat public de către minister în 2010, a prins contur cu sprijinul Asociaţiei Pentru Plăţi Electronice din România, care a pus la dispoziţia administraţiilor locale Ghişeul.ro gratuit.

Ghișeul virtual de plăți este cam singura floare cu care autoritățile de la București se laudă că a adus primăvara în serviciile electronice de plată cu cardul din administrația publică locală. Însă primăvara venise de mult pe plan local – sau cel puțin încerca să facă asta, prin introducerea obligativității serviciilor de plată online a taxelor și impozitelor la nivelul primăriilor, între 2000-2004. Deși greoi și cu multe hibe, sistemul a dat atunci startul introducerii unor servicii noi și așteptate de către cetățeni, la ora actuală unele primării oferind mai mult decât plata taxelor și impozitelor: se pot plăti online taxele cu cardul pentru parcările de reședință, amenzi, chirii, redevențe concesiuni etc.

La fel ca acum 10 ani – de data aceasta nu în regim de obligativitate – când deținea aceeași funcție, ministrul Societății Informaționale, Dan Nica, a cerut fiecărei primării din România să facă demersuri pentru a se înscrie în ghişeul.ro, precizând că, până acum, nu a avut niciun semnal de rea voinţă din partea vreunui primar, însă unii dintre ei nu au înţeles că există o cerere reală şi că există o categorie importantă de oameni care nu mai vor să stea la coadă.

Există însă și reversul medaliei, când serviciul online de plată a impozitelor nu are largă trecere la cetățeni. Până la înrolarea în sistemul ghiseul.ro în acest an, primăria Deva avea propria aplicație de plată online a taxelor și impozitelor, găzduită pe site-ul instituției. Conform datelor Primăriei Deva, vechiul sistem online a fost prea puţin folosit de cetăţeni. În cursul anului trecut, 365 de persoane au solicitat parole de acces în sistem, dar numai 17 şi-au achitat obligaţiile către bugetul local folosindu-se de mijloacele electronice.

Nici contribuabilii din Zalău nu par interesaţi de plata online a impozitelor şi taxelor locale. Doar 130 din cei circa 26.500 de contribuabili din Zalău ce ar putea avea acces în sistemul de plată online a impozitelor şi taxelor locale s-au arătat interesaţi de această modalitate de plată, deşi sistemul este funcţional de aproape un an.

Peste 35.000 de tranzacții prin ghiseul.ro

Chiar dacă sistemul nu este încă îmbrățișat de o categorie mare a populației, veștile sunt însă îmbucurătoare. Numărul primăriilor care acceptă plata online a taxelor şi impozitelor aproape s-a triplat în 2012 comparativ cu 2011, la 95 de municipalităţi. Contribuabilii îşi pot plăti taxele şi impozitele online fie pe www.ghiseul.ro, fie pe site-urile primăriilor care oferă această facilitate.

De la lansarea sistemului la 30 martie 2011 și până la 30 martie 2013, prin ghiseul.ro s-au realizat 37.653 de tranzacții cu plata prin card bancar a impozitelor și taxelor locale pentru case, terenuri şi maşini, în valoare de 7.863,7 mii lei. Conform www.no-cash.ro, primul loc la numărul de tranzacții îl ocupă Bucureștiul. În țară, cea mai activă primărie este Târgu-Mureș cu 3.171 de tranzacții și o valoare a impozitelor și taxelor încasate online de 879,3 mii lei. Deși are doar 170.000 de locuitori, Târgu Mureș are o performanță la tranzacționarea prin ghiseul.ro superioară celei înregistrate de celelalte primării, inclusiv București – unde populația sectoarelor Capitalei este de două ori mai mare. Astfel, la volumul tranzacționat, Primăria din Târgu-Mureș deține prima poziție pe țară.

Topul la nivel național este completat, în ordine, de Galați, Ploiești, Tulcea, Brașov, Cluj și Craiova cu un total cumulat de 5.067 tranzacții și o valoare de 1.226 mii lei. Restul primăriilor au – la nivel individual – sub 500 de tranzacții și un volum de cel mult 50.000 de lei. Dintre acestea, 19 primării au înregistrat până în 10 tranzacții.