Industry Watch >> IT&C >> Stiri si comunicate

Studiu ANIS: 11% dintre companiile de software, care dezvolta exclusiv produse, genereaza 30% din cifra de afaceri a sectorului

Luiza Sandu

14 Noiembrie 2013

ANIS si IDC au lansat raportul „Software si servicii IT in Romania - Studiu asupra stadiului de dezvoltare a industriei de software si servicii IT in Romania in 2013”.

Conform studiului, vanzarile de software in Romania au reprezentat in 2012 aproximativ 14,9% din totalul de 2,92 miliarde de dolari inregistrat de piata de IT. Rata de crestere medie anuala a pietei de IT prognozata pentru urmatorii 5 ani este de 2,4%, in timp ce piata de software este asteptat sa inregistreze, in conditiile actuale ale mediului de afaceri, o crestere medie anuala de 3,3%, ceea ce reprezinta o oportunitate excelenta de crestere pentru companiile care dezvolta software.

Industria software este una complexă, putând fi analizată în moduri diferite și conform unor perspective diferite. Pentru o imagine corectă a dinamicii industriei de software în România, acest studiu analizează industria de produse și aplicații software (reprezentată de cele trei componente principale: aplicații, software de infrastructură de sistem și software de aplicații și dezvoltare), ca și un alt segment fundamental în România – dezvoltarea de aplicații la comandă.

Mesajele cheie rezultate din analiza industriei de software românești sunt prezentate pe scurt mai jos:

Companiile românești de software sunt încă orientate majoritar către proiectele de dezvoltare de aplicații la comandă, care în mod obișnuit se concretizează mai ușor și care generează majoritatea resurselor de venit operaționale.

In ceea ce privește produsele software, aplicațiile de management al resurselor companiei (ERM – Enterprise Resource Management) sunt dintre cele mai populare pentru companiile românești – 54% dintre companiile care au răspuns la sondaj au menționat implicarea în dezvoltarea acestui tip de aplicații; următoarele în ordinea preferințelor sunt aplicațiile de gestiune a operațiunilor și proceselor de fabricație (OMA - Operations and Manufacturing Applications) – 41% și aplicațiile de gestionare a relației cu clienții (CRM - Customer Relationship Management) – 38%. Cele mai puțin populare produse software dezvoltate local sunt, conform așteptărilor, aplicațiile de securitate și stocare, pentru care vendorii internaționali domină piața.

În ceea ce privește împărțirea pe industrii verticale, cei mai activi cumpărători sunt industria producătoare, sectorul financiar (incluzând sectorul bancar, asigurările și alte servicii financiare) și cel de retail și vânzare en-gros, fiecare reprezentând aproximativ 13% din piață, urmate de sectorul guvernamental (11%) și serviciile de consultanță de business sau servicii individuale (10%). Cele mai puțin populare sectoare țintă pentru dezvoltarea de aplicații comerciale sunt construcțiile, segmentul educațional și sectorul de telecomunicații.

În ceea ce privește modelele de generare de venituri, modelul tradițional de licențiere, bazat pe taxa fixă de licențiere și servicii de mentenanță recurente este predominant pentru vânzarea produselor și aplicațiilor software (reprezentând aproximativ 80% din veniturile din această zonă). Veniturile din abonamente, specifice livrării serviciilor în cloud reprezintă doar 18.8% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea produselor software.

Majoritatea celor intervievați nu sunt implicați în dezvoltarea de aplicații mobile. Totuși, aplicațiile mobile de gestiune (în special cele customizate pentru anumite industrii, comerț electronic, ca și aplicațiile de productivitate) par să aibă un rol semnificativ în România, iar companiile locale au început să acorde o atenție mai mare acestui segment, care are cel mai mare potențial de creștere.

În ciuda faptului că aceste piețe au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, România cel mai probabil va urma evoluția vecinilor și celor mai importanți competitori, în cazul cărora creșterea pieței a fost inhibată de o creștere semnificativă a costurilor cu resursele umane. Dacă această tendință se va confirma și în România, va fi urmată de o încetinire semnificativă sau chiar de stagnarea veniturilor rezultate de exporturile de servicii.