Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

UE pregăteşte un Schengen al datelor

02 Decembrie 2013



Recentul scandal generat de operaţiunile NSA în Europa a adus în lumina reflectoarelor subiectul fierbinte al securităţii datelor, punând într-o postură dificilă industria serviciilor de Cloud Computing, care se vede ameninţată cu măsuri dure din partea Parlamentului European. Forurile UE sunt decise să reglementeze strict activitatea furnizorilor de servicii Cloud, astfel încât să aibă un control cât mai eficient asupra mişcării datelor în interiorul şi exteriorul ţărilor Uniunii. Reglementările survin însă pe fondul unui deficit de specialişti pe zona Cloud, la nivel mondial, şi pe întârzierea apariţiei unui sistem unitar de certificare a furnizorilor de servicii la nivel european.

Scandalul iscat în urma faptului că sistemul PRISM al Agenţiei naţionale de securitate americane (National Security Agency – NSA) a permis accesul neîngrădit la informaţii despre cetăţenii europeni a stârnit reacţii dure la nivelul oficialilor Uniunii Europene. Care nu s-au mărginit doar la declaraţii şi ameninţări – precum cea referitoare la suspendarea programului „Terrorist Finance Tracking Program“ iniţiat de SUA –, ci au în plan crearea echivalentului unui „spaţiu Schengen al datelor“. Un proiect care îi va afecta în mod direct pe furnizorii de servicii de Cloud Computing din UE, dar mai ales pe cei din SUA, care sunt principalii jucători din această industrie.

Şi asta pentru că europarlamentarii au stabilit la finalul lunii octombrie să introducă o serie de măsuri dure de control al transferului de date între ţări. Reglementările vor schimba drastic regulile jocului în această industrie şi, în principal, vor îngreuna intrarea pe piaţa europeană a principalilor competitori nord-americani, precum Google sau Amazon.

Un prim amendament avut în vedere de oficialii UE prevede obligaţia furnizorilor de servicii Cloud de a-şi notifica utilizatorii finali atunci când transferă datele acestora către o altă infrastructură administrată în afara graniţelor Uniunii Europene şi de a obţine acordul unui for european pentru a putea efectua această operaţiune. Amendamentul este însoţit de condiţia expresă a informării utilizatorilor asupra aspectelor legale pe care le presupune transferul şi a riscurilor la care se expune acesta dându-şi acordul pentru efectuarea mutării.

În paralel, oficialii UE au luat decizia impunerii unor reguli mai stricte referitor la recursul la jurisdicţia statelor non-UE. Există deja precedente în care furnizori americani de servicii Cloud au trecut sub jurisdicţia Statelor Unite rezolvarea litigiilor avute cu clienţi finali din ţările Uniunii Europene, ceea ce este considerat de către specialiştii de la Bruxelles un factor de risc real pentru companiile europene. Măsura urmăreşte şi creşterea nivelului de control şi reglementare a activităţii companiilor americane care operează deja centre de date pe teritoriul Uniuni Europene, printre acestea numărându-se numele mari ale industriei IT&C mondiale.

Pentru a asigura respectarea acestor condiţii, Parlamentul European a propus un pachet de măsuri punitive, bazat pe sancţiuni a căror valoare poate ajunge până la 100 de milioane de euro sau 5% din cifra de afaceri globală a unei companii. Mai îngăduitoare, Comisia Europeană a recomandat fixarea plafonului la 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri.

Regretele publice exprimate în mod repetat de către partea americană – cel mai recent de către Cameron F. Kerry, reprezentantul Departamentului de Comerţ al Administraţiei Obama, care a declarat că lumea digitală nu are nevoie de încă un „Great Firewall“ (programul chinez de filtrare şi cenzură al conţinutului Web) în Europa – nu au schimbat cu nimic hotărârea parlamentarilor europeni. Care sunt decişi să starteze discuţiile şi negocierile cu statele membre pentru ca, până în mai 2014 – când vor avea loc viitoarele alegeri europene –, să ajungă la un acord asupra acestei reforme legislative, care ar trebui să intre în vigoare din 2016.

Deficitul de competenţe

Proiectul de reglementare al Uniunii Europene survine însă pe un deficit în creştere de specialişti cu competenţe pe zona Cloud Computing.

Conform studiului „Climate Change: Cloud’s Impact on IT Organizations and Staffing“, realizat de către IDC pentru Microsoft şi dat publicităţii în noiembrie trecut, cererea de specialişti „Cloud-ready“ va creşte cu 26% anual, până în 2015, când se estimează că forţa de muncă care ar trebui angajată în zona serviciilor Cloud s-ar situa în jurul valorii de 7 milioane de persoane. Rata anuală de creştere a cererii de specialişti Cloud în zona EMEA, din care face parte şi Europa de Est, este de 24%, volumul total al forţei de muncă în proiectele dezvoltate în pieţele emergente atingând în 2015 valoarea de 1,4 milioane de specialişti.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite