Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Inventatorul Mircea Tudor concurează cu giganţii lumii în dezvoltarea de tehnologii high-tech

17 Februarie 2014



Sub semnul creativităţii, managementului performant şi al unor investiţii constante, Mircea Tudor, Preşedintele MB Telecom, a demonstrat că se poate face cercetare la nivel mondial în România şi mai ales că se pot obţine profituri la care alte industrii doar visează. Sfaturile pe care le oferă altor cercetători - care nu au descoperit fie reţeta gloriei, fie pe cea a profitului din invenţiile proprii - planurile şi acţiunile sale, cifrele de afaceri înregistrate şi celebritatea internaţională câştigată, arată că nu va renunţa prea devreme la activitatea de cercetare, ci va căuta în continuare noi oportunităţi şi noi orizontori spre care să îşi promoveze afacerile.


ULTIMELE PROIECTE ŞI INVENŢII LA CARE LUCRAŢI ACOPERĂ DOMENII PRECUM SECURITATEA - SCANERUL DE AVIOANE, MEDICINA, PROTECŢIA SISTEMULUI BANCAR INTERNAŢIONAL SAU TEHNOLOGII PRECUM EXTRUDE-RUL DE METALE. DE LA CÂŞTIGAREA PRIMULUI GRAND PRIX DE LA GENEVA, CÂT AŢI INVESTIT ÎN DEZVOLTAREA ACESTOR PROIECTE?

Strategia mea de dezvoltare este de a învesti masiv în cercetarea aplicativă interdisciplinară, care are un potenţial important de a se regăsi în produse, servicii, tehnologii, know-how, ce pot aduce valoare adăugată în economia reală. Consecvent acestei idei am investit aproape integral profitul realizat în ultimii ani în cercetare, ceea ce însumează peste 15 milioane de euro.

CARE ESTE DURATA PROCESULUI DE REALIZARE A UNUI PRODUS NOU, DE LA BREVETARE ŞI CONSTRUCŢIA PROTOTIPULUI, PÂNĂ LA PRODUCŢIA DE SERIE ÎN CAZUL PATENTELOR PE CARE LE DEŢINEŢI? AŢI CERUT VREODATĂ SPRIJINUL UNOR FONDURI DE INVESTIŢII SAU BUSINESS-ANGELS ÎN FINANŢAREA UNOR INVENŢII SPRE A DEVENI MARKETABILE?

În general, proiectele de cercetare, complexe, interdisciplinare, în care suntem implicaţi, au un ciclu lung, de câţiva ani, pornind de la idei şi trecând prin etapele de concepte, modele experimentale, prototipuri, serie zero, marketing şi promovare, vânzare şi servicii postvânzare, fără a uita de înregistrarea şi protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Un ciclu atât de lung până la maturitatea comercială a produselor presupune, pe de o parte, o foarte bună dozare a resurselor umane, financiare şi logistice, pe de altă parte consecvenţă, dar şi riscuri foarte mari, oricând existând posibilitatea ca un concurent să iasă în piaţă cu acelaşi produs, cu un pas înaintea noastră, ceea ce compromite ani mulţi de eforturi şi sume uriaşe de bani. Până acum am reuşit să navigăm inteligent şi fără pierderi irecuperabile în această mare cu foarte multe variabile şi necunoscute, şi am făcut asta bazându-ne exclusiv pe resursele noastre. Nu am apelat niciodată la finanţări din fonduri de investiţii sau alte surse, cu excepţia fondurilor publice pentru cercetare, pe care le-am obţinut în competiţii naţionale şi care reprezintă aproximativ 6% din totalul fondurilor investite de noi în cercetare de la înfiinţarea firmei, până în prezent. De altfel, cred că ar fi şi foarte greu pentru noi să atragem fonduri private de investiţii în cercetare, în afara celor investite de mine însumi, având în vedere că ne propunem teme de cercetare foarte complexe, în domenii tehnologice foarte înalte şi cvasi-invizibile în peisajul de afaceri obişnuit. Asta ne izolează cumva şi, implicit, ne face greu de înţeles şi de digerat pentru eventualii investitori privaţi, care se orientează cu precădere spre afaceri predictibile şi profitabile pe termen scurt.

CARE AR FI METODELE DE FINANŢARE A CERCETĂRII? DE CELE MAI MULTE ORI CERCETĂTORUL ESTE LIPSIT DE EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ, NU ŞTIE CUM SĂ-ŞI VALORIFICE INVENŢIA SPRE PRODUCŢIA DE SERIE. PUTEŢI OFERI SOLUŢII?

Aşa cum am mai spus, pentru noi, prima cale de finanţare sunt propriile noastre resurse financiare, rezultate din exploatarea comercială a invenţiilor mai vechi, la care se adaugă fondurile publice naţionale sau structurale, atrase în principal de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, instituţie de finanţare care derulează scheme de finanţare compatibile cu tipologia proiectelor noastre.
Dezvoltăm astfel de proiecte pe cicluri lungi de implementare. Un proiect mediu durează la noi 2-3 ani. Un proiect mai consistent, cu o platformă tehnologică mai complexă, poate dura şi 5 ani. Aceşti 5 ani reprezintă perioada de timp din momentul punerii proiectului pe o linie de finanţare, indiferent dacă finanţarea este proprie sau mixtă, în care sunt folosite şi fonduri publice, până la momentul când produsul devine marketabil, când este gata pentru a intra în fabricaţia de serie şi oferit spre vânzare în piaţă.

Astăzi suntem în această fază cu prima generaţie a scanner-ului de avioane şi cu bancomatul securizat. Vorbim de perioade foarte lungi ale ciclului de implementare. Undeva pe la jumătatea acestei perioade se concretizează elementele de proprietate intelectuală protejabilă, ideile se cristalizează suficient de mult şi le putem pune într-o cerere de brevet naţional sau internaţional. Pentru brevetarea internaţională costurile sunt uriaşe, aproximativ 3.000 de euro pe ţară. Atunci când conţinutul ideii brevetabile este suficient de valoros, merită o brevetare internaţională, dar vorbim de sute de mii de euro costuri pentru fiecare brevet cu potenţial internaţional şi, dacă înmulţim asta cu zeci de brevete, apare cât de mare este costul protejării proprietăţii intelectuale care rezultă din activitatea noastră de creaţie tehnică, ştiinţifică şi tehnologică.

Avem o capacitate de finanţare limitată, drept pentru care nu ne permitem să ne protejăm toate brevetele şi suntem în situaţia de a stabili liste de priorităţi în ceea ce priveşte brevetele şi zonele geografice de protecţie. Din păcate, nu există nici un sistem de subvenţie care să protejeze şi să păstreze pentru România acest tezaur de creaţie tehnică şi tehnologică.
În ceea ce priveşte cooperarea internaţională în cercetare, noi deja avem parteneriate cu entităţi private sau publice din Italia, Elveţia, Turcia, SUA, Israel şi pasul următor ar fi să aplicăm în aceste consorţii pe fondurile de cercetare europene, în cadrul programului HORIZON 2020. Nu suntem focusaţi prioritar pe această soluţie, deoarece există şi dezavantaje în proiectele finanţate din fondurile administrate de Bruxelles. Dezavantajul major este inerţia foarte mare şi birocraţia în dezvoltarea proiectului, pentru că depinzi de parteneri din 5-6 ţări, fiecare având viteza lui de reacţie, filozofia lui, modul lui de a acţiona şi trebuie să aştepţi până face fiecare pasul pe aceeaşi treaptă, ceea ce pe noi ne cam încurcă, ne ţine pe loc, deoarece suntem o entitate extrem de dinamică şi ne mişcăm foarte rapid, beneficiind de avantajul de a fi o structură relativ mică şi cu viteză de reacţie foarte mare.

Pe de altă parte, activăm în pieţe extrem de sensibile, precum cea de securitate, unde proprietatea intelectuală asupra produsului este extrem de importantă. În momentul când ieşim cu ea în piaţă, clientul vrea să ştie că avem o soluţie protejată, discretă, despre care nu se ştie prea multe, pentru că o informaţie publică poate fi accesată şi de mediul infracţional. Tehnologia cu care societatea luptă împotriva unui flagel trebuie să fie măcar cu un pas, dacă nu doi, înaintea infractorilor.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite