Revista >> Februarie - Martie 2014 [Nr.162] >> Cercetare & Invatamant superior

ROSA consolidează rolul României în misiunile şi proiectele internaţionale de explorare spaţială

Alexandru Batali

17 Februarie 2014

Explorarea spaţială poate fi asemănată cu ce a făcut Columb la sfârşitul secolului al XV-lea, însemnând o descoperire de lumi şi de resurse noi. Ţara noastră şi-a câştigat de-a lungul anilor dreptul de a lua parte la această „aventură” deosebită şi joacă un rol din ce în ce mai serios în misiunile şi proiectele spaţiale internaţionale. Pentru Agenţia Spaţială Romană (ROSA), începutul de an a fost marcat de participarea în SUA la cele mai importante evenimente mondiale din domeniu, unde s-au dezbătut planurile de viitor ale explorării spaţiale, dar şi de vizita făcută la sediul NASA, unde s-au deschis perspectivele unor viitoare colaborări. Dr. fiz. Marius-Ioan Piso, preşedintele ROSA, ne-a prezentat cele mai atractive direcţii în care România este şi va fi implicată, de la construcţia completă de nanosateliți, până la dezvoltarea în ţară a unor centre de competenţă în tehnologii spaţiale şi identificarea de nişe în cercetarea spaţială mondială.

Ce oportunităţi au apărut pentru România în urma participării la Forumul Internaţional de Explorare Spaţială şi la Summit-ul Şefilor de Agenţii Spaţiale de la Washington?

Forumul este o întâlnire la nivel ministerial, organizată de guvernul american, care îşi propune să creeze cadrul necesar obţinerii unei decizii politice globale referitoare la marile proiecte de explorare spaţială. Participarea de anul acesta a fost relativ restrictivă. Au fost invitate doar 30 de ţări, printre care şi România, ţara noastră fiind considerată una dintre ţările cu o contribuţie sensibilă la explorarea spaţială. Cu ocazia Forumului, guvernul american a luat decizia de a prelungi durata de viaţă a Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI) cu încă patru ani, până în 2024. Aceasta este o decizie favorabilă României, organizaţiile româneşti interesate putându-se implica activ în programele derulate în cadrul Staţiei Spaţiale. Datorită apartenenţei sale la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), România participă la programele ştiinţifice ale SSI, un exemplu fiind The European Programme for Life and Physical Sciences.

În calitate de Stat Membru cu drepturi depline al ESA, în ce misiuni este angrenată România?

Ţara noastră participă la misiunea Exobiology on Mars (ExoMars), programată să fie lansată în 2016, prin proiecte legate de frânarea la intrarea în atmosfera rarefiată a planetei Marte. În România se vor testa paraşutele de frânare şi se vor face studii teoretice şi experimentale referitoare la modelarea numerică a intrării în atmosferă. În cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” se vor face încercări în sufleria trisonică în mediu de gaz rarefiat.

România va participa la JUpiter ICy moons Explorer (JUICE), o misiune ce va fi lansată în 2022. Scopul acestui program este să studieze planeta Jupiter şi sateliţii săi naturali, pentru a afla cum se formează planetele şi condiţiile prielnice vieţii, și va investiga posibilitatea existenţei vieţii pe sateliţii lui Jupiter. Momentan se decide rolul fiecărui partener implicat. România şi-a exprimat dorinţa de a participa la misiune prin crearea la nivel de laborator a condiţiilor speciale în care se va desfăşura misiunea, respectiv simularea mediului de radiaţie. Această abordare deschide o nişă importantă în Europa şi în lume privind acest tip de experimente spaţiale. În apropiere de Jupiter nivelul de radiaţie este foarte ridicat şi trimiterea de echipamente care nu au fost testate în aceste condiţii creşte riscul defectării rapide, ducând la compromiterea misiunii. Simularea mediului de radiaţie este dificilă şi se poate face momentan doar în două locuri din lume, costurile fiind foarte mari. Un al treilea loc unde se pot face astfel de teste este Platforma Măgurele, unde se studiază posibilitatea utilizării laserilor de foarte mare putere în generarea controlată de radiaţii, importantă pentru orice misiune spaţială. Momentan, fie că testezi un satelit de 5 tone, fie unul de 2 kg, costurile sunt similare. La Măgurele putem să obţinem o reducere semnificativă a costurilor pentru sistemele mici. În urmă întâlnirii de la NASA, administratorul Charles F. Bolden a afirmat că, dacă se va reuşi acest lucru în cadrul misiunii JUICE, România va fi implicată în viitoarele teste pentru misiunea de explorare a satelitului planetei Jupiter, denumit Europa.

Ce beneficii au rezultat în urma vizitei la sediul NASA?

Am stabilit colaborări în proiecte de explorare planetară în domeniul nanosateliților, în cadrul proiectului QB50, care va lansa peste aproximativ 1 an şi 3 luni o constelaţie de 50 de nanosateliți de tip CubeSat 2U, de dimensiunea 20x10x10 cm3. Institutul de Ştiinţe Spaţiale va construi doi dintre cei 50 de sateliţi, RoBiSAT-1 și RoBiSAT-2, care vor integra, pe lângă soluții tehnologice de realizare a comunicațiilor radio pentru schimb de date și comenzi între doi sateliți identici aflați pe orbită terestră joasă, instrumente pentru studiul termosferei joase, o zonă puţin cercetată până în prezent. QB50 va forma astfel o constelație de 50 de „mini-laboratoare”, care vor măsura parametrii caracteristici păturilor superioare ale atmosferei terestre, oferind o cantitate de date fără precedent, care vor permite monitorizarea „in situ” a proceselor de interes şi totodată verificarea și îmbunătățirea modelelor existente.

Cu NASA vom continua cercetările începute în 2000 în domenii precum agricultura de precizie, telemedicina pentru zone mai puţin accesibile şi managementul dezastrelor. Pentru construirea sistemului de agricultură de precizie există programul american Landsat, care asigură monitorizarea agricolă prin fotografierea continuă a Pământului. O imagine are o rezoluţie de 32 m, iar monitorizarea aceleiaşi zone se face cu o periodicitate de o lună. În acest context, intenţionăm să construim un satelit care să facă observaţii în acelaşi spectru ca şi Landsat, dar care să fie mai mic şi să aibă un grad de acoperire a solului mult mai mare. Noul satelit va genera o imagine de o rezoluţie mai mică, dar va acoperi o bandă de 600 de km lăţime, teritoriul României putând fi astfel acoperit complet cam o dată la două săptămâni.

În plus, intenţionăm ca specialiştii NASA să asigure un review pentru proiectele naţionale din domeniul spaţial coordonate de ROSA, urmând să identifice viitoare posibile colaborări. O astfel de abordare va creşte calitatea proiectelor şi a încrederii politice la nivel naţional. În esenţă, ROSA este interesată să facă o corelare între tematica proiectelor noastre şi cea a proiectelor NASA pentru a identifica noi oportunităţi de colaborare.

Vom trimite către NASA și un set de oferte din partea organizaţiilor româneşti, cele mai bune urmând să fie supuse atenţiei furnizorilor. Aceştia vor alege să colaboreze cu acele companii care le pot satisface cerinţele și exigențele. Nu în ultimul rând, administratorul NASA va face în această vară o vizită oficială în România.

Care este rolul jucat de ROSA în evoluţia cercetării spaţiale din România şi a cercetării româneşti?

ROSA joacă un rol de coordonare orizontală. Nu avem în subordine institute, dar coordonăm proiecte şi asigurăm cadre de colaborare. În relaţia cu ESA, România plăteşte anual o contribuţie care se returnează în ţară sub formă de contracte. Misiunea cea mai complicată pe care ROSA o are este aceea de a convinge industria să lucreze pentru zona spaţială, o piaţă foarte închisă, dar şi foarte profitabilă.