Revista >> Iunie - Iulie 2014 [Nr. 166] >> Cover Story

INCAS - investiţii strategice în infrastructura de cercetare

Alexandru Batali

02 Iulie 2014

INCAS – Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale „Elie Carafoli“ este cea mai reprezentativă instituţie de cercetare-dezvoltare în domeniul ştiinţelor aerospaţiale pe plan local şi principala autoritate de proiectare pentru produsele aeronautice civile şi militare dezvoltate în România. Cu o tradiţie de peste 60 de ani în domeniul cercetării aeronautice, INCAS parcurge un proces de transformare continuă, impus de necesitatea menţinerii pe plan internaţional la un înalt nivel de competenţă şi competitivitate. Cele mai recente materializări ale strategiei INCAS – de consolidare ca centru de excelenţă în domeniul aerospaţial de nivel internaţional, prin dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de cercetare unicat – sunt reprezentate de demararea proiectelor BECA (dezvoltare de noi capacităţi în domeniul cercetărilor atmosferice de mediu), CAPESA (creare a unei flote tip RPAS – Remotely Piloted Aircraft Systems cu aplicaţii speciale şi utilitare), precum şi de programul de dezvoltare şi extindere a Platformei experimentale ECOTECH - Măneciu.

Dr. Cătălin Nae, Director General INCAS: Investiţii Strategice în Infrastructura de Cercetare-Dezvoltare
„INCAS este în prezent recunoscut ca partener de bază pentru industria aerospaţială pe plan internaţional. Participarea în cele mai importante proiecte internaţionale în domeniul aerospaţial (Clean Sky – principalul parteneriat public-privat la nivel UE în aeronautică) sau în cele mai reprezentative organisme internaţionale (IFAR – International Forum for Aviation Research, ACARE – Advisory Committee for Aviation Research in Europe, EREA – Association of European Research Establishment in Aeronautics) este o dovadă a expertizei tehnice şi a calităţii resursei umane, a importanţei strategice în cadrul politicii de dezvoltare pe plan internaţional, precum şi pentru relevanţa infrastructurii de cercetare-dezvoltare existente.

Strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung a INCAS are ca obiectiv principal consolidarea unei poziţii de centru de excelenţă regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale, atât prin promovarea la nivel internaţional a unei infrastructuri de cercetare aplicativă unicat, cât şi prin formarea profesională continuă a unui corp de cercetători de elită în ariile tehnologice cheie ale sectorului aerospaţial.
Prin iniţierea şi transpunerea în practică a noilor proiecte de cercetare, concretizate prin dezvoltarea de noi capabilităţi şi infrastructuri performante, INCAS deschide noi orizonturi către posibilii parteneri din industrie şi îşi consolidează poziţia de lider în domeniul cercetărilor aerospaţiale la nivel global şi de partener sustenabil în cadrul proiectelor internaţionale pe care le desfăşoară.“

Noile proiecte – BECA, de creştere a capacităţii în domeniul cercetărilor atmosferice de mediu, şi CAPESA, de creare a unei flote tip RPAS (Remotely Piloted Aircraft Systems) cu aplicaţii speciale şi utilitare –, precum şi programul de dezvoltare şi extindere a Platformei experimentale ECOTECH – Măneciu permit INCAS să acceadă la o poziţie superioară în topul mondial al excelenţei tehnologice şi oferă oportunităţi extinse, atât la nivel local, cât şi internaţional.

Proiectul BECA - creşterea capacităţilor pentru cercetări atmosferice de mediu
La începutul lunii martie 2014, INCAS a demarat un proiect de creştere a capacităţii în domeniul cercetărilor atmosferice de mediu prin dezvoltarea Bazei Experimentale pentru Analiza şi Cercetarea Mediului Atmosferic de la Strejnic-Prahova (proiect BECA), care va integra infra-structura existentă, laboratorul aeropurtat ATMOSLAB, şi va valorifica în mod eficient potenţialul ştiinţific şi uman, în special din cadrul departamentului „Fizica Atmosferei“. Proiectul, care se va întinde până la finele anului 2015, este susţinut de Uniunea Europeană şi de Guvernul României, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POS CCE O 2.2.1.
Investiţia în infrastructura de cercetare are la bază strategia şi planurile de dezvoltare pe termen mediu şi lung ale INCAS şi va permite atingerea unui nivel calitativ superior privind capacitatea de sinteză şi expertiză oferită de institut partenerilor din mediul industrial, precum şi eliminarea principalelor inconveniente legate de utilizarea aeronavelor cu regim special (gen IAR 99 – 7003 sau AN-30) pentru aplicaţii specifice investigaţiilor de mediu.

Necesitatea investiţiei propuse rezidă din situaţia actuală la nivel global, unde efectele activităţilor antropice asupra calităţii aerului şi asupra fenomenelor meteorologice se resimt din ce în ce mai acut (IPCC 2012).
Pentru cuantificarea impactului poluării antropice sunt necesare tehnologii şi instrumente de nouă generaţie, precum şi abordarea integrată a problematicii prin extinderea ariei de măsurători in-situ la sol şi în aer, teledetecţie şi modelare la scară planetară.

Astfel, INCAS se află în situaţia dezvoltării capabilităţilor de cercetare şi de creştere a nivelului de expertiză în domenii specifice precum:
• Cercetări de mediu atmosferic: prospectare mediu atmosferic; determinarea componentelor constitutive ale atmosferei în raport cu o zonă geografică; spectroscopie - detecţie multispectrală; studierea poluării atmosferice în oraşe; prospecţiuni geologice de suprafaţă; evaluarea situaţiilor la nivelul culturilor, pădurilor; topografie; topometrie;
• Cercetări privind poluarea atmosferică, în principal axate pe efectele legate de activitatea de transport aerian. Introducerea combustibililor alternativi în aviaţie şi monitorizarea impactului asupra mediului reprezintă principala cerinţă în vederea dezvoltării de noi sisteme de măsurare ambarcate;
• Evaluarea situaţiilor de urgenţă: monitorizarea cursurilor de apă înainte şi după calamităţi; monitorizarea zonelor cu risc ridicat în provocarea alunecărilor de teren; identificarea de obiecte la sol.

În prezent, Laboratorul ATMOSLAB este utilizat în proiecte internaţionale. HAIC (High Altitude Ice Crystal) este un mare proiect integrat în FP7-AAT de tip L2, care are ca scop analiza particulelor de gheaţă aflate la mare altitudine şi îmbunătăţirea siguranţei aeronavelor în timpul zborurilor prin formațiuni atmosferice ce prezintă o masă densă de vapori de apă sau de cristale de gheață şi în condiţii de givraj. Capabilităţile laboratorului sunt integrate şi în cadrul proiectului ACCESS (Alternative - Fuel Effects on Contrails and Cruise EmiSSions) sub patronajul IFAR (International Foundation for Art Research), unde se caută soluţii pentru implementarea de biocombustibili. Iniţiativa ACCESS implică zborul aeronavei test DC-8 şi monitorizarea emisiilor cu aeronave special echipate, precum ATMOSLAB.