Revista >> Iunie - Iulie 2014 [Nr. 166] >> Cover Story

INCAS - investiţii strategice în infrastructura de cercetare

Alexandru Batali

02 Iulie 2014

Andreea Boscornea, manager de proiect: Beneficiile proiectului CAPESA
„Proiectul CAPESA oferă posibilitatea studierii atmosferei joase, prin utilizarea de platforme aeropurtate fără pilot de mare capacitate (prin dimensiunile sale, aeronava pregătită pentru proiectul CAPESA este unică pe plan naţional) şi permite susţinerea misiuniilor ESA Sentinel 4 şi 5, o iniţiativă unică atât în ţară, cât şi în Europa. La nivel naţional, proiectul INCAS oferă posibilitatea achiziţiei unor seturi de date inaccesibile până acum comunităţii ştiinţifice, date care pot servi drept materie primă de lucru pentru cercetători în domeniul meteorologiei, fizicii atmosferei sau climatologiei, dar şi studenţilor şi doctoranzilor.

După finalizarea cu succes a proiectului, suntem convinşi că, atât comunitatea ştiinţifică locală, cât şi cea internaţională vor dori implicarea echipelor de lucru INCAS şi a platformei aeropurtate în alte studii. Proiectul a trezit deja interes atât pe plan naţional, cât şi la nivel internaţional, fiind deja promovat pentru SESAR-2.

Totodată, există şi o iniţiativă a ESA de a utiliza platforma aeropurtată dezvoltată pentru CAPESA în campaniile proprii de cercetare şi calibrare/validare.

Platforma aeropurtată este complet funcţională în momentul de faţă şi va fi utilizată în campania de măsurători CAPESA, în septembrie 2014. Resursele umane necesare pentru acest tip de proiect sunt acoperite, iar pe partea de cercetare ne aflăm într-o continuă dezvoltare. Ne propunem ca, printr-o promovare continuă, să putem implica infrastructura CAPESA în cât mai multe proiecte noi.“

INCAS este în continuare activ şi în ceea ce priveşte lucrările de dezvoltare a Platformei experimentale de la Măneciu, Prahova, ca spaţiu destinat exclusiv dezvoltării unei baze de cercetare pentru aerodinamica aplicată şi cercetări pentru ecotehnologii (testare la scară industrială, sisteme pilot, generatoare eoliene etc.)

Deoarece ecotehnologiile sunt în avangarda preocupărilor de cercetare-dezvoltare, institutul a înţeles să intensifice activităţile legate de generatoarele eoliene de curent electric şi să le încadreze într-o arie mai largă de preocupări privind dezvoltarea tehnologică durabilă. În acelaşi timp, institutul are în vedere şi domenii conexe sau complementare domeniului aerospaţial, prin atragerea la activităţile din sfera ecotehnologiilor şi a unor entităţi cu specific de cercetare-dezvoltare care au preocupări în această direcţie.

Astfel, în cadrul programului Testbench P5.2 for U/S, alături de echipe de cercetare ESA şi DLR, INCAS contribuie la un studiu de engineering pentru sistemul tehnic de simulare a funcţionării motorului Vinci în mediul cosmic. Acesta conţine o analiză a funcţionării subsistemului pentru validarea conceptului de proiectare şi apoi finalizarea documentaţiei tehnice de proiectare, precum şi a managementului de fabricaţie aferent.

Activitatea acestui proiect implică unităţi de cercetare-dezvoltare şi de producţie şi montaj a componentelor constructive, care vor constitui premisele creşterii competenţei în domeniul spaţial.

Perspectivele participării la acest proiect conturează formarea de capacităţi de experimentare şi de cercetări experimentale pentru motoarele rachetă. Acestea se înscriu în obiectivele INCAS în cadrul Centrului de Competenţă pentru Lansatori şi Vehicule Spaţiale, LASVEC, şi cooperarea cu ESA cu privire la implicarea tehnică şi tehnologică a României prin entităţi de cercetare-dezvoltare şi operatori economici la programele spaţiale complexe.